Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, marți, 22 septembrie 2026, decizia definitivă în dosarul care îl vizează pe Alexandru Mihailiuc. Fostul procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT a fost condamnat pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Instanța a stabilit o pedeapsă cu închisoarea de un an și o amendă penală în valoare de 80.000 de lei.
Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată de către instanță pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Pe lângă sancțiunea privării de libertate, completul de cinci judecători în materie penală a dispus desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals. Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată în urma rechizitoriului Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Acusațiile împotriva fostului magistrat au vizat determinarea a trei martori să consemneze împrejurări nereale în declarațiile date în fața sa. Aceștia ar fi susținut că sumele de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare fuseseră restituite. În acest context, procurorul a întocmit trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale a instituției.
În motivarea deciziei, ÎCCJ a subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, aspect care a influențat pronunțarea pedepsei. Instanța a menționat că s-a procedat la antedatarea unor procese-verbale pentru a justifica, în fața echipei de control, omisiunea de a dispune măsurile legale. Prin această soluție, Înalta Curte a dorit să reafirme standardele de integritate și responsabilitate necesare exercitării funcției de magistrat.
Dosarul a fost inițiat în 2023, când Parchetul General a trimis în judecată fostul procuror-șef pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni. Alexandru Mihailiuc a fost acuzat că nu a depus în termenul legal sumele de bani ridicate în urma unor percheziții efectuate în decembrie 2021. Aceste sume ar fi fost păstrate și folosite de acesta până în iunie 2022, momentul în care banii au fost predați persoanelor de la care fuseseră ridicați.
Acest caz a reprezentat unul dintre primele dosare importante instrumentate de noua structură de urmărire penală, înființată după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Procedura a evidențiat modul în care noile structuri parchetuale gestionează acuzațiile de corupție și falsificarea actelor oficiale în cadrul sistemului de justiție românesc.