Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat, marți, condamnarea definitivă a fostului procuror-șef al DIICOT Ialomița. Alexandru Mihailiuc a fost sancționat cu o pedeapsă de un an de închisoare, însă aplicarea acesteia a fost amânată pe durata unui termen de supraveghere de doi ani. Pe lângă închisoare, instanța a impus plata unei amende penale în valoare de 80.000 de lei pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Dosarul a vizat acțiunile desfășurate de Alexandru Mihailiuc în perioada în care acesta ocupase funcția de procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru că ar fi determinat trei martori să scrie în declarațiile lor fapte nereale. Aceste declarații au fost date în fața sa, în calitate de procuror, și se refereau la restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate anterior cu ocazia unor percheziții domiciliare.
Pe lângă manipularea declarațiilor martorilor, fostul magistrat a întocmit și trei procese-verbale în care a consemnat lucruri neadevărate. Aceste documente falsificate au fost prezentate ulterior comisiei de control din cadrul structurii centrale a instituției. În urma deciziei judecătorești, instanța de apel a dispus și desființarea înscrisurilor care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals comise de inculpat.
În motivarea soluției, instanța supremă a luat în considerare modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au avut loc. Judecătorii au menționat că au existat antedatări ale unor procese-verbale pentru a justifica, în fața echipei de control, omisiunea de a dispune măsurile legale necesare. Instanța a subliniat că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, fapt care le conferă o gravitate sporită.
Acțiunile de urmărire penală au fost coordonate de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Rechizitorul a demonstrat modul în care fostul procuror a utilizat autoritatea sa pentru a crea o imagine falsă privind procedurile legale de restituire a banilor. Astfel, documentele prezentate controlei nu reflectau realitatea evenimentelor petrecute în timpul perchezițiilor efectuate de echipa sa.
În sistemul juridnician român, faptele de fals comise de magistrați sunt supuse unui control strict de către structurile de control interne și de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acestea vizează integritatea proceselor de urmărire penală și respectarea procedurilor legale în timpul perchezițiilor sau al interogatoriilor. Deciziile finale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție marchează încheierea proceselor de apel în materie penală.