Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan. Această decizie vizează conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, legat de plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Prin această hotărâre, magistrații vor putea primi sumele care le sunt datorate, după ce argumentele prezentate de către autoritățile executive au fost respinse de către instanța constituțională.
Disputa a pornit de la demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achitie restanțele salariale. Valoarea acestor sume este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Guvernul a susținut în cadrul procesului că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare specifice. Executivul a argumentat că stabilirea bugetului de stat și realizarea rectificărilor reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și ale Parlamentului.
Înalta Curte a susținut poziția opusă, afirmând că nu încearcă să preia atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului în procesul de construcție a bugetului. Instanța supremă a argumentat că scopul său este doar obținerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite. Această problemă a apărut în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, ceea ce a generat necesitatea unor plăți suplimentare către magistrați și alte categorii de personal.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că problema depășește simpla executare a hotărârilor judecătorești, vizând separarea puterilor în stat. El a declarat că elaborarea bugetului și utilizarea Fondului de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative. Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu poate stabili modul de repartizare a resurselor unui buget consolidat, susținând că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.
Înainte de decizia CCR, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare. Plata drepturilor salariale restante scadente în 2026 trebuie realizată chiar și prin rectificări bugetare, dacă este necesar. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs împotriva acestei decizii, însă sesizarea separată a lui Ilie Bolojan către Curtea Constituțională a fost acum respinsă ca fiind neîntemeiată.
Conflictul juridic a inclus și o plângere prealabilă formulată de ÎCCJ la sfârșitul lunii martie împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Aceasta a fost depusă pentru refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării restanțelor pentru judecători și alte categorii de personal din sistemul judiciar. Disputa s-a desfășurat simultan pe două planuri: procesul de contencios administrativ privind plata efectivă a banilor și conflictul constituțional deschis de Guvern la CCR.