Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de Ilie Bolojan în cadrul disputei dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Conflictul vizează plata unor restanțe salariale din sectorul Justiției, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Judecătorii constituționali au stabilit că argumentele prezentate de premier nu pot fi analizate în acest format, deoarece vizează direct legalitatea unei hotărâri judecătorești deja pronunțate.
Instanța a clarificat faptul că mecanismul prevăzut de articolul 146 litera e) din Constituție nu poate fi utilizat pentru a contesta decizii judecătorești. Prin această decizie, CCR subliniază că nu poate fi transformată într-o instanță de control judiciar. De asemenea, Curtea a rectificat o comunicare anterioară, precizând că soluția pronunțată miercuri, 7 octombrie, este de inadmisibilitate, nu de neîntemeiatitate, așa cum fusese anunțat inițial.
Argumentele aduse de Guvern vizau diverse aspecte ale procesului, precum soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății sau calificarea cauzei ca urgentă. De asemenea, sesizarea a inclus teme legate de termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente. Conform Curții, toate aceste elemente țin de temeinicia hotărârii și trebuie analizate exclusiv de instanțele competente prin căile de atac prevăzute de legea în vigoare.
Ilie Bolojan susținea că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a stabili modul de distribuție a banilor publici dintr-un buget general consolidat. Premierul a argumentat că obligarea Guvernului de a aloca sume pentru un singur sector perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință în activitatea executivă. Totuși, CCR a considerat că sesizarea excedează sfera conflictului juridic de natură constituțională, încercând să reformeze o soluție judecătorească.
Disputa a început după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante prin rectificare bugetară. Deși CCR nu a analizat pe fond dacă instanța a depășit atribuțiile Guvernului, decizia sa este definitivă și general obligatorie. Astfel, procesul privind plata celor 4,8 miliarde de lei va continua în cadrul instanțelor ordinare, fără intervenția Curții Constituționale asupra fondului cauzei.
Această decizie vine într-un context în care gestionarea bugetară și echilibrul dintre puterea legislativă, executivă și cea judecătorească rămân subiecte sensibile în administrația publică. Deciziile privind alocarea masivă de fonduri pentru sectoare specifice, precum Justiția, pot influența stabilitatea bugetară a statului și modul în care instituțiile guvernamentale își planifică cheltuielile pentru perioada următoare.