Curtea Constituțională a respins, miercuri, 7 octombrie, cererea formulată de Ilie Bolojan prin care se solicita constatarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa viza relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății unor restanțe salariale datorate magistraților. Decizia vine după mai multe amânări ale pronunțării și pune capăt, din punct de vedere constituțional, unei dispute majore între Executiv și puterea judecătorească privind alocarea resurselor bugetare.
Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională la data de 2 iulie, în urma unei decizii a Curții de Apel București. Această instanță a obligat Guvernul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Această hotărâre a declanșat reacția autorităților din Executiv, care au considerat că decizia instanței depășește competențele judecătorești în materie de finanțe publice.
Ilie Bolojan a susținut că instanțele nu au capacitatea de a decide modul de distribuție a resurselor din bugetul general consolidat. Conform argumentelor prezentate, atribuțiile privind bugetul de stat, procesul de rectificare și utilizarea Fondului de rezervă aparțin exclusiv Executivului și Legislativului. Acesta a declarat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili modul de distribuție a banilor publici, obligând Guvernul să aloce sume specifice pentru un singur sector.
Conflictul a luat amploare după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor sumele necesare pentru plata unor drepturi salariale restante. Valoarea totală a cerințelor, care include restanțe salariale obținute prin hotărâri judecătorești și penalități aferente, a fost evaluată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o presiune financiară semnificativă asupra bugetului de stat, fiind obiectul principal al disputelor dintre cele două instituții.
Deși Curtea Constituțională a tranșat aspectul constituțional, procesul juridic principal rămâne în desfășurare. Dosarul privind plata acestor sume continuă separat de procedura de constatare a conflictului și urmează să fie analizat în instanță. Următorul termen stabilit pentru soluționarea recursului în acest caz este programat pentru data de 8 octombrie 2026, moment în care se vor lua decizii suplimentare privind plățile efective către magistrați.
Această dispută bugetară intervine într-un context în care deciziile privind echilibrul economic și politică de guvernare sunt subiecte de discuție intensă. În timp ce instituțiile de stat gestionează plățile restante către magistrați, lideri politici precum Luca Niculescu subliniază necesitatea unor soluții pentru menținerea echilibrului economic și politică în țară.