Curtea Constituțională a României a emis marți o decizie prin care a clarificat reglementările privind perchezițiile penale. Judecătorii constituționali au stabilit că ridicarea obiectelor și înscrisurilor în cadrul acestor proceduri poate avea loc doar dacă există o „suspiciune rezonabilă”. Această interpretare vine ca o limitare la adresa prevederilor din Codul de procedură penală, care la rândul lor impuneau obligații de ridicare în anumite ipoteze specifice.
Decizia vine în urma unei excepții de neconstituționalitate admisă de CCR asupra art.159 alin.(13) din Codul de procedură penală. Conform textului criticat, organul judiciar are obligația de a ridica, întotdeauna, obiectele sau înscrisurile pentru care există suspiciuni că au legătură cu o infracțiune. Curtea a considerat că utilizarea simplului termen „suspiciune” încalcă prevederile art.1 alin.(5) și art.27 din Constituție, deoarece permite o evaluare prea subiectivă.
Judecătorii au subliniat că legiuitorul a stabilit o regulă generală prin care organul judiciar trebuie să se limiteze la ridicarea obiectelor care au legătură directă cu fapta urmărită. Totuși, Codul de procedură penală prevedea două excepții majore de la această regulă. Prima excepție vizează obiectele și înscrisurile a căror circulație sau deținere este interzisă, iar a doua vizează obiectele pentru care există suspiciuni de legătură cu o infracțiune.
CCR a argumentat că, fără cerința unei suspiciuni rezonabile, legea relativizează în mod nepermis criteriile de aplicare. În absența acestui criteriu de control, evaluarea ar fi rămas la latitudinea fiecărui organ de cercetare penală, permițând tratamente diferențiate pentru situații similare. Prin urmare, pentru a evita arbitrarul, este necesară existența unei baze concrete și justificabile pentru a proceda la confiscarea de bunuri sau documente în timpul perchezițiilor.
Această decizie de la CCR intervine într-un context în care cadrul procedural penal este constant supus analizei pentru a asigura echilibrul între nevoile de investigație ale statului și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Protecția dreptului la proprietate și respectarea procedurilor legale sunt piloni esențiali în justiția română, iar orice modificare a modului în care poliția sau procuraturile intervin în sfera privată este monitorizată strict de autoritățile constituționale.
În cadrul procedurilor de urmărire penală, organele de cercetare sunt obligate să respecte mandatul de percheziție, limitându-se la elementele relevante pentru faptă. Noua interpretare a Curții Constituționale obligă acum autoritățile să demonstreze că există motive întemeiate, nu doar simple presupuneri, înainte de a ridica orice obiect sau înscris de la un suspect.