Curtea Constituțională urmează să ia o decizie miercuri în urma sesizării depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această acțiune vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională desfășurat între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are la bază necesitatea asigurării fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, care sunt scadente în anul 2026.
Conflictul a apărut după ce Curtea de Apel București a emis, la data de 5 mai, o sentință care obliga Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru aceste plăți, inclusiv prin rectificare bugetară. Premierul Ilie Bolojan a argumentat că acest demers reprezintă o ingerință în activitatea executivă a statului. Conform declarațiilor sale, puterea judecătorească nu posedă competența tehnică sau legitimitatea de a stabili modul de distribuție a banilor dintr-un buget general consolidat.
Ilie Bolojan a subliniat că, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative. El a susținut că decizia instanței perturbă echilibrul bugetar național prin obligarea Guvernului de a aloca sume specifice pentru un singur sector. Această situație a fost prezentată ca o intervenție directă asupra atribuțiilor de gestionare a resurselor publice de către autoritățile guvernamentale.
Înainte de acest demers, ÎCCJ a anunțat la sfârșitul lunii martie că a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Instituția a acuzat refuzul de a asigura sumele necesare pentru plata restanțelor salariale către judecători și alte categorii profesionale. Ulterior, ÎCCJ a solicitat prin intermediul Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, sume ce reprezintă restanțe salariale și penalități.
Pe lângă problema magistraților, agenda judecătorilor de la CCR include și o altă cerere importantă pentru data de miercuri, 30 septembrie. Este vorba despre sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la un conflict juridic dintre Guvern și Parlament. Această dispută este legată de o ordonanță care vizează implementarea programului SAFE, un subiect care necesită interpretarea constituțională a limitelor de competență între cele două instituții.
Disputa privind bugetul și drepturile salariale se înscrie într-un cadru de tensiuni instituționale privind gestionarea fondurilor publice. În contextul actual, deciziile privind rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară rămân puncte critice de control între puterea legislativă, executivă și cea judecătorească, în încercarea de a menține echilibrul financiar al statului.