Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, referitoare la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata unor restanțe salariale magistraților, care au fost stabilite prin decizii judecătorești și hotărâri ale Înaltei Curți. Această situație a generat un conflict privind separarea puterilor în stat, după ce instanțele au impus majorări salariale retroactiv, ignorând legislația care reglementează salarizarea în sectorul justiției.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că sesizarea a fost necesară deoarece instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, sfera de competență a puterii judecătorești este depășită, deoarece elaborarea bugetului de stat, rectificările și alocarea fondurilor reprezintă atribute exclusive ale executivului și legislativului. Bolojan susține că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a decide distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat.
Conflictul a escaladat după ce Înalta Curte de Casație, condusă de Lia Savonea, a acționat Guvernul în judecată pentru neplata restanțelor. În luna martie, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei pentru restanțe și penalități. La această sumă se adaugă aproximativ 3 miliarde de lei în zona Parchet. Guvernul consideră că această acțiune perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
Curtea de Apel București a admis acțiunea în mai, obligând Guvernul și Ministerul de Finanțe să plătească drepturile salariale prin rectificare bugetară. Decizia impune executarea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi. Această penalitate ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro. De asemenea, se prevede și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Ministerul de Finanțe a avertizat că o decizie favorabilă magistraților ar aduce atingere echilibrului puterilor în stat și ar cauza prejudicii bugetare grave. Cererea de chemare în judecată, semnată de Lia Savonea, a fost soluționată de Curtea de Apel București într-un ritm foarte rapid, chiar de la primul termen. Magistrații sunt descriși ca fiind singurii bugetari care își pot decide singuri salariile prin procese, spre deosebire de medici sau profesori.
Disputa dintre Guvern și ÎCCJ se înscrie într-un context de analiza a mai multor sesizări la nivelul Curții Constituționale. În perioada actuală, pe masa judecătorilor se află și alte proceduri, precum sesizările depuse de Bolojan și Grindeanu sau cea legată de ordonanța SAFE. Aceste procese juridice vizează limitele de competență ale instituțiilor statului și modul în care deciziile judecătorești influențează resursele financiare ale administrației publice.