Curtea Constituțională a început miercuri, la ora 10.00, ședința în care magistrații vor analiza conflictul de natură constituțională dintre Guvernul României și ÎCCJ. Disputa juridică a izbucnit în urma unui proces inițiat de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Miza principală a acestui conflict vizează achitarea unor sume masive destinate drepturilor salariale restante pentru magistrați și alte categorii de personal.
ÎCCJ a solicitat punerea la dispoziție a tuturor fondurilor necesare pentru plata titlurilor executorii care scad în anul 2026. Instanța supremă a cerut, de asemenea, efectuarea unei rectificări bugetare și aplicarea unor penalități în cazul în care Guvernul nu va pune în executare hotărârea. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că suma vizată de ÎCCJ ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate deja în instanță.
Din partea Executivului, Guvernul susține că instanțele judecătorești nu au competența de a decide modul de repartizare a resurselor din bugetul de stat. În sesizarea depusă la CCR, Guvernul argumentează că prin obligarea sa de a aloca integral acele fonduri, puterea judecătorească s-ar substitui autorităților care au atribuții constituționale în elaborarea bugetului. Ilie Bolojan a declarat că puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici.
Secretariatul General al Guvernului a pregătit o notă în care invocă principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Conform documentului, nici puterea executivă și nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. ÎCCJ a respins aceste acuzații, susținând că demersul său vizează doar executarea unor hotărâri judecătorești definitive și nu o tentativă de a prelua atribuțiile de gestionare a bugetului.
Conflictul a inclus și acuzații privind modul de comunicare al autorităților. ÎCCJ a susținut că Guvernul exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului, argumentând că argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate. Decizia CCR va clarifica dacă solicitările ÎCCJ reprezintă o ingerință în atribuțiile Guvernului sau dacă Executivul trebuie să asigure fondurile pentru stingerea restanțelor salariale.
Această dispută juridică vine într-un moment în care instituțiile de stat gestionează multiple conflicte de competență. În perioada recentă, CCR a fost implicată și în alte decizii de importanță politică, precum disputa privind Programul SAFE. Analiza Curții Constituționale este esențială pentru stabilirea limitelor dintre puterea judecătorească și cea executivă în procesul de alocare a resurselor financiare ale statului român.