Tribunalul București a decis, marți, 13 octombrie, că fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, va avea obligația de a comunica periodic informații despre resursele din care se întreține. Această măsură a fost impusă de judecătorul Vlad Andriescu în cazul în care decizia de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile va deveni definitivă.
Instanța a admis cererea depusă de Călin Georgescu pentru trecerea la arestul la domiciliu, însă soluția poate fi atacată cu contestație în termen de 48 de ore de la comunicare. DIICOT a anunțat deja că va contesta această hotărâre. Pe lângă raportarea veniturilor, magistratul a stabilit că acesta trebuie să se prezinte la orice chemare a instanței sau a organelor de urmărire penală și să nu comunice cu martorii, experții sau persoana vătămată.
Obligația de a justifica mijloacele de existență vine într-un moment în care Călin Georgescu a evitat să ofere răspunsuri concrete despre sursele sale de venit. Într-o emisiune la Realitatea Plus, acesta a declarat că „Dumnezeu ne ține pe toți”, refuzând să detalieze modul în care își asigură traiul. El a susținut că întrebările despre veniturile sale sunt motivate de dorința de a alimenta bârfa și nu de o nevoie reală de informații.
Situația financiară a fost agravată de faptul că Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București a confirmat suspendarea contractului de muncă al fostului candidat. Călin Georgescu nu mai încasează salariul de lector universitar, cel care era de aproximativ 7.000 de lei lunar, ultimul fiind încasat la sfârșitul anului 2024. Rectorul Mihnea Costoiu a precizat că suspendarea contractului nu reprezintă o sancțiune și nu înseamnă încetarea raportului de muncă.
Călin Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, fiind acuzat de implicarea într-o schemă de înșelare a unui om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Ancheta vizează obținerea unui credit pentru tranzacții cu metale prețioase, finanțare care nu s-a concretizat. În prezent, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție în cadrul procesului penal.
Această cerință de transparență a veniturilor apare într-un context economic marcat de presiuni asupra nivelului de trai. În perioada actuală, salariul mediu net în România a scăzut la 5.688 de lei, în timp ce puterea de cumpărare a populației este afectată de inflație, ceea ce face ca monitorizarea resurselor financiare să fie un element relevant în cadrul urmăririlor penale.