Călin Georgescu a fost ridicat de polițiști și dus la Serviciul Independent de Reținere și Arest Preventiv al Poliției, după ce Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de un complet de divergență, format din trei magistrați, deoarece primele două judecătoare care au analizat dosarul au avut opinii diferite. În acest moment, inculpatul este evaluat medical pentru a determina eventualele probleme de sănătate și necesarul de tratament înainte de repartizarea într-o celulă.
Avocatul lui Călin Georgescu, Mircea Sinescu, a descris soluția de arestare ca fiind una „halucinantă”. Acesta a menționat că echipa de apărare ia în calcul depunerea unei cereri de schimbare a măsurii preventive la Tribunalul București. Planurile teoretice includ solicitarea unui arest la domiciliu sau a unui control judiciar, încercând să contrazică decizia Curții de Apel. Mircea Sinescu a subliniat că prezența a trei magistrați în complet este un aspect care poate ajuta la o analiză mai profundă a dosarului.
Procesul a inclus o serie de răsturnări de situație, începând cu decizia inițială a Tribunalului București. La acea vreme, magistratul de drepturi și libertăți a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT, sugerând că procurorii trebuie să își suplimenteze probatoriul. Judecătorul a considerat că nu există suficiente dovezi pentru a confirma o infracțiune, menționând că situația ar putea fi vorba despre nerespectarea unor obligații contractuale civile sau comerciale, în ciuda unui prejudiciu estimat la peste un milion de euro.
Pe lângă Călin Georgescu, mandat de arestare a fost emis și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, care a ajuns la arestul Poliției Capitalei în escortă. În fața sediului poliției, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat pentru a cere eliberarea acestuia, clamând nevinovăția sa. În acest context, un apropiat al inculpatului a venit cu un bagaj de mână, în care este posibil să conțină alimente necesare pentru perioada de detenție, în timp ce se așteaptă stabilirea drepturilor privind vizitele și pachetele.
Decizia Curții de Apel vine după ce procurorii DIICOT au contestat refuzul de arestare impus anterior de Tribunalul București. În cadrul ședințelor, magistrații au analizat argumentele noii probe și impactul social al faptelor. În timp ce DIICOT a insistat pentru încarcerarea celor doi inculpați, apărarea a susținut că rezonanța socială negativă a acestor fapte este redusă comparativ cu alte cazuri de înșelăciune, solicitând menținerea unor măsuri mai blânde decât arestul preventiv.
Această evoluție juridică reflectă divergența de opinii apărută în cadrul sistemului judiciar în urma analizării probelor prezentate de DIICOT. În astfel de cazuri, când magistrații nu ajung la un consens, se recurge la formarea unui complet de divergență pentru a asigura o decizie legală. Acest mecanism este utilizat atunci când punctele de vedere ale judecătorilor din completul inițial sunt diametral opuse, necesitând o nouă examinare a argumentelor de fapt și de drept.