Curtea de Apel București a decis, marți, 29 septembrie, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură vine după ce DIICOT a depus o contestație la decizia inițială a instanței, care prevedea plasarea fostului candidat la alegerile prezidențiale sub control judiciar. Noua decizie a fost luată de un complet de divergență, după ce primii magistrați nu au reușit să ajungă la un consens privind măsurile preventive aplicabile.
Tudorel Toader a oferit detalii despre mecanismul juridic care a dus la această schimbare de decizie. El a explicat faptul că, în cadrul completului de control de la Curtea de Apel, primii doi judecători au avut opinii diferite asupra cazului. Din acest motiv, a fost necesară intervenția unui al treilea magistrat pentru a soluționa cauza. Acest proces de analiză a fost bazat pe o nouă apreciere a materialului probator existent în dosar, fără a fi necesară adăugarea unor probe noi.
Procesul de judecată a implicat magistrați care au avut perspective diferite asupra gravității faptei și a necesității arestării. Inițial, completul era format din Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, însă acestea nu au putut decide unison. Ulterior, în complet de divergență a intrat Dragoș Mirea, care a decis să se alăture opiniei care susținea necesitatea arestării. Astfel, balanța a înclinat-o în sensul arestării preventive atât pentru Călin Georgescu, cât și pentru Ionel Rusen.
În perioada de 30 de zile ce urmează, situația juridică a lui Călin Georgescu poate suferi noi modificări. Tudorel Toader a menționat că, cu cinci zile înainte de expirarea termenului actual, procurorii vor putea solicita prelungirea arestului preventiv. Pe de altă parte, avocații vor depune probabil cereri pentru revocarea măsurii sau pentru înlocuirea acesteia cu control judiciar. Decizia finală va depinde de modul în care instanța va aprecia probele și gravitatea acuzațiilor în continuare.
Călin Georgescu este vizat de acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Conform procurorilor, acesta ar fi făcut parte dintr-o grupare care a înșelat omul de afaceri Răzvan Leu cu suma de 1.100.000 de euro. Anterior, pe 23 septembrie, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare, optând pentru controlul judiciar, însă această decizie a fost ulterior anulată de Curtea de Apel.
Acest proces de modificare a măsurilor preventive reflectă dinamica procedurilor penale în care instanțele de apel pot revizui deciziile primelor instanțe. În sistemul juridic român, controlul judiciar este o măsură mai blândă decât arestul preventiv, fiind utilizată atunci când probele nu justifică privarea libertății. Decizia Curții de Apel București marchează un punct de cotitură în gestionarea dosarului de înșelăciune în care este implicat fostul candidat la prezidențiale.