Completul de la Curtea de Apel București a decis arestarea lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, după ce procurorii DIICOT au făcut recurs împotriva deciziei inițiale de a-l lăsa sub control judiciar. Procesul de contestație a implicat trei magistrați care au prezentat argumente diferite, culminând cu decizia de încarcerare a fostului candidat la prezidențiale. Dosarul vizează acuzații de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane euro.
În cadrul deliberării, doi dintre judecători au susținut necesitatea arestării, invocând suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele imputate. Aceștia au argumentat că există probe concrete privind pregătirea unei sustrageri din țară, menționând discuții despre securizarea unei proprietăți în Italia și planuri de plecare împreună cu familiile. De asemenea, magistrații au luat în considerare solicitarea de azil politic în Italia și descoperirea unor echipamente de bruiaj și documente cu aparență diplomatică, precum „Diplomatic Passport – Order of Malta”, la percheziții.
Pe de altă parte, judecătoarea care a emis o opinie separată a susținut că măsura controlului judiciar este suficientă în acest caz. Aceasta a argumentat că nu este suficient conturată existența unui grup infracțional organizat, deoarece probele nu demonstrează o structură stabilă cu roluri repartizate. Magistrața a subliniat, de asemenea, că acuzația de înșelăciune ar putea ascunde o relație comercială reală, menționând constituirea unei societăți în Dubai și faptul că unele comisii rogatorii internaționale erau încă nefinalizate.
Opinia separată a evidențiat și neclarități privind declarațiile persoanei vătămate, care s-au modificat în timp, inclusiv în ceea ce privește rolurile participanților. Judecătoarea a semnalat că, în plângerea inițială din 2022, Georgescu nu era indicat ca autor, implicarea sa fiind menționată explicit abia în 2024. Totodată, aceasta a criticat calitatea probelor, precum conversațiile de pe WhatsApp, deoarece acestea nu indicau întotdeauna data, numerele de telefon sau identitatea clară a participanților, afectând verificarea autenticității.
Cei doi magistrați care au votat pentru arestare au considerat că riscul de sustragere este actual, având în vedere avansarea anchetei și administrarea de probe noi. Aceștia au menționat că, deși unele pregătiri ar fi început în mai 2025, acțiunea penală a fost pusă în mișcare în septembrie 2026. Instanța a concluzionat că lăsarea în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică și că simplul control judiciar nu poate elimina acest risc, având în vedere audierile de martori și perchezițiile informatice ce urmează.
Acest caz de înșelăciune și constituire de grup infracțional se încadrează într-un context juridic în care procurorii DIICOT urmăresc prejudicii financiare de mari proporții. În astfel de dosare, instanțele trebuie să evalueze dacă acțiunile inculpaților reprezintă un litigiu comercial obișnuit sau o schemă de inducere în eroare pentru obținerea unui folos patrimonial injust, evaluând constant riscurile de fugă sau de influențare a procesului penal.