Andrea Chiș, fosta judecătoare și persoană propusă la funcția de ministru al Justiției, a revenit cu explicații privind suma de 40.000 de lei pe care o încasează drept pensie lunară. Într-un interviu acordat joi Recorder, aceasta a admis că beneficiază de o pensie mare, însă a susținut că valoarea acesteia este determinată de prevederile legale în vigoare. Fosta magistrată a precizat că nu a fost ea cea care a stabilit cuantumul remunerației primite după ieșirea din sistem.
În cadrul acestor declarații, Andrea Chiș a clarificat faptul că suma de peste 7.500 de euro nu era aceeași în momentul în care s-a pensionat. Ea a explicat faptul că pensia a fost ulterior actualizată conform legislației aplicabile, care ține cont de salariile judecătorilor și de statutul de demnitar. Fosta judecătoare a menționat că, în perioada în care făcea parte din CSM, remunerația sa era considerabil mai mare decât salariul pe care îl avea anterior la Curtea de Apel.
Andrea Chiș a abordat și motivele pentru care a ales să accepte nominalizarea pentru funcția de ministru al Justiției, subliniind dorința de a schimba aspecte pe care le consideră greșite în sistemul actual. Ea a recunoscut că s-a simțit prost în fața criticilor celor care au descris pensia sa ca fiind „mare și nesimțită”. Magistratul a argumentat că salariul de demnitar pe care l-a avut în CSM se compara cu cel al unui vicepreședinte de Înaltă Curte.
Fosta propunere la Ministerul Justiției a reacționat și la atacurile lansate de reprezentanții PSD în timpul audierilor parlamentare. Andrea Chiș a susținut că aceia care au elaborat legile, menționând numele Savonea și Arsenie, se vor pensiona cu drepturi similare. Ea a declarat că legislația actuală prevede ca drepturile dobândite să fie protejate, tocmai pentru a încuraja menținerea oamenilor în sistemul de justiție, deși recunoaște că nu există alte măsuri eficiente în acest sens.
În ceea ce privește cariera sa, Andrea Chiș a explicat de ce nu s-a întors la Curtea de Apel după ce a încheiat mandatul în CSM. Ea a menționat că a preferat să nu ignore mandatul său și că a existat o diferență între liniștea de la Curtea de Apel și responsabilitățile din cadrul consiliului. Această decizie a fost influențată de întrebările primite de la colegi privind necesitatea mutării la București.
Contextul politică și legislativ din România arată că sistemul de pensii pentru magistrați este un subiect de dezbatere constantă în Parlament. Legile care reglementează drepturile demnitarilor și ale judecătorilor sunt adesea criticate de partidele politice, însă acestea sunt menținute pentru a asigura stabilitatea personalului în cadrul instituțiilor de justiție, evitând migrația acestora către alte sectoare.