Andrea Chiș, propusă pentru funcția de ministru al Justiției în cadrul guvernului Mureșan, a criticat dur structura actuală a sistemului judiciar românesc. După ce a fost audiată în comisiile parlamentare reunite, magistrata pensionată a susținut că legile Justiției adoptate în anul 2022 au generat o centralizare a puterii. Conform declarațiilor sale, acest proces a dus la formarea unei structuri de tip piramidă, situând Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în vârful acestui sistem de control.
În cadrul audierilor, Andrea Chiș a explicat faptul că problema principală rezidă în concentrarea atribuțiilor privind cariera judecătorilor la nivelul CSM. Ea a propus o destructurare a acestui model, sugerând că puterea de gestionare a carierei ar trebui redată judecătorilor. Magistrata a menționat că a realizat un studiu public în 2023 pe această temă, oferind detalii despre modul în care legislația recentă a modificat echilibrul de puteri în cadrul instanțelor.
În response la întrebările deputatului USR Stelian Ion privind capturarea justiției, Andrea Chiș a reiterat ideea de piramidă a puterii. Ea a respins acuțiile privind politizarea propunerii sale, subliniind că nu s-a înscris în niciun partid politic și că a acceptat funcția deoarece nominalizarea nu a fost politizată. De asemenea, ea a clarificat faptul că Ministerul Justiției nu deține atribuții de control asupra judecătorilor, deși va fi membru de drept în CSM.
Referitor la decizia sa de a părăsi sistemul, Andrea Chiș a precizat că pensionarea sa nu a fost motivată de beneficiile financiare, deși are o pensie de 40.000 de lei. Ea a declarat că a ales să se retire pentru că nu mai dorea să facă parte din sistem, considerând că acum are o voce mult mai liberă pentru a ajuta instituțiile. Magistrata a menționat că vârsta de pensionare a fost influențată de legile din 2022.
Audierile au culminat cu un aviz nefavorabil pentru propunerea de ministru, în urma unui vot parlamentar. Rezultatul a fost determinat de 65 de parlamentari care au votat împotrivă, față de 42 de voturi pentru, în timp ce abținerile au fost numărate împreună cu voturile negative. Andrea Chiș a interpretat acest rezultat ca pe o dorință a parlamentarilor de a menține legislația actuală fără modificări, evitând astfel schimbările propuse de ea.
Procesul de audiere a propunerilor de membri în Guvern este o etapă obligatorie în cadrul procedurilor parlamentare de formare a unei noi administrații. Această etapă permite comisiilor specializate să evalueze competențele și viziunea candidaților înainte de votul final în plenul Parlamentului. În cazul propunerilor de ministri, avizul parlamentar reprezintă un pas decisiv pentru validarea oficială a membrilor cabinetului executiv.