Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în judecată 16 cetățeni ruși care au obținut acte de identitate românești pe baza unor certificate de cetățenie falsificate. Dosarul a fost înaintat către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, instanța competentă pentru judecarea cauzei pe fond. Această acțiune juridică vine după ce procurorii au identificat o schemă prin care cetățenii ruși au reușit să obțină statut de cetățeni români prin mijloace ilicite.
În perioada februarie-iulie 2024, inculpații au utilizat certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al Românei la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, de Ambasada României în Republica Moldova și de Consulatul General al României de la Chișinău. Pe baza acestor documente false, aceștia au reușit transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor. Procedura a inclus și atribuirea de coduri numerice personale românești și eliberarea de certificate de naștere de către Consiliul Local Sector 6.
După obținerea certificatelor de naștere, cei 16 ruși au depus cereri la SPCLEP Câmpulung Moldovenesc pentru eliberarea cărților de identitate. Ulterior, pe baza acestor cărți de identitate, aceștia au reușit să obțină pașapoarte simple electronice, emiterea acestora fiind realizată de către Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava. Procurorii au menționat că banii obținuți de aceste persoane în spațiul românesc vor fi confiscați, deși nu au oferit detalii suplimentare despre gradul de implicare al fiecăruia în această rețea.
Pentru restabilirea legalității, procurorul de caz a solicitat instanței anularea certificatelor de cetățenie falsificate, precum și anularea mențiunilor din registrele de stare civilă. Cererea vizează și anularea actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie, inclusiv a certificatelor de naștere. De asemenea, procurorii solicită ca toate documentele obținute ulterior în baza acestor acte false să fie anulate oficial de către autorități pentru a șterge identitățile frauduloase create.
Înainte de emiterea rechizitoriului, în acest dosar au fost încheiate 6 acorduri de recunoaștere a vinovăției, care implică aceeași tipologie de fapte și aceeași încadrare juridică. Procurorii subliniază că trimiterea rechizitoriului la instanță marchează finalizarea anchetei penale, conform Codului de procedură penală. Această etapă a procesului nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție, asigurând dreptul inculpaților de a fi judecați în mod legal.
Paralel cu acest dosar, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a luat măsuri drastice prin anularea a 1702 cărți de identitate. Această decizie a fost luată după ce verificările polițiștilor au scos la iveală stabilirea fictivă a domiciliului la diverse imobile. Anulările au vizat nu doar rușii implicați, ci și alți cetățeni străini născuți în spațiul ex-sovietic care au dobândit cetățenia română prin metode false.