Sindicatul SAALG a ridicat semne de întrebare privind fundamentarea reformei salarizării, după ce un număr semnificativ de instituții nu a raportat datele necesare. Organizația solicită Guvernului explicații privind informațiile utilizate în discuțiile cu Comisia Europeană și cere o verificare independentă a procesului de decizie. Această solicitare vine la urma constatărilor privind lipsa raportărilor salariale pentru anul 2025 din partea unei părți substanțiale din administrația publică.
Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, din totalul de 13.465 de instituții vizate, doar 7.435 au transmis informațiile salariale necesare pentru anul 2025. Acest lucru înseamnă că 6.030 de instituții nu au efectuat raportările cerute, lăsând un deficit de date considerabil. Ministerul a avertizat, de asemenea, că există posibilitatea ca baza de date actuală să conțină informații eronate, ceea ce pune sub semnul întrebării acuratețea calculelor.
SAALG solicită clarificări privind metodologia aplicată pentru a calcula impactul acestei reforme asupra diferitelor categorii de salariați din sistemul public. Sindicatul vrea să știe cum au fost identificate inechitățile salariale și cum au fost calculate efectele modificărilor de coeficienți sau de sporuri. Organizația pune la îndoială modul în care au fost validate rezultatele folosite în procesul decizional și solicită publicarea tuturor documentelor de fundamentare și a simulărilor.
O preocupare majoră vizează discuțiile purtate cu Comisia Europeană pe baza acestor date incomplete. SAALG întreabă ce simulări și estimări au fost transmise la Bruxelles și dacă reprezentanții Comisiei Europene au fost informați despre gradul de completare a raportărilor și despre riscurile de eroare. Sindicatul cere ca documentele transmise la Bruxelles să fie prezentate partenerilor sociali, cu respectarea legislației privind informațiile confidențiale, înainte de adoptarea soluțiilor finale.
Noni-Emil Iordache, președintele organizației, susține că peste un milion de lucrători au dreptul să știe dacă reforma este bazată pe calcule reale sau pe improvizație. Acesta cere Guvernului să publice calculele și să asigure predictibilitate și dialog. De asemenea, sindicatul cere stabilirea răspunderii pentru necolectarea datelor și propune ca decidenții să își asume răspunderea politică dacă se dovedește că au prezentat drept certe concluzii care nu au fost verificate.
Procesul de reformă salarială are loc într-un context de monitorizare atentă a deciziilor de la Bruxelles, instituția care coordonează politicile economice ale statelor membre. În cadrul acestui cadru, transparența datelor transmise către Comisia Europeană este esențială pentru validarea măsurilor de ajustare ale administrației publice. Sindicatul subliniază că rigoarea în colectarea datelor este fundamentală pentru ca deciziile de salarizare să fie echitabile pentru toți angajații din sectorul public.