Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, estimează că România va înregistra în anul 2026 un nivel record de încasări din fondurile europene. Conform previziunilor oficialului, sumele provenite din fondurile de coeziune și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor depăși pragul de 14 miliarde de euro. Această prognoză este condiționată de capacitatea instituțiilor de a transmite documentele necesare Comisiei Europene și de implementarea reformelor cerute.
În ceea ce privește fondurile de coeziune, Dragoș Pîslaru a raportat că rata de absorbție a ajuns la 31,56%, ceea ce înseamnă 11,31 miliarde de euro încasate. În perioada Guvernului Bolojan, România a beneficiat de 8,03 miliarde de euro din această sursă de finanțare. Oficialul a menționat că ținta de încasări pentru anul curent, stabilită la 5,28 miliarde de euro, va fi depășită după cele două cereri de rambursare programate pentru lunile noiembrie și decembrie.
Situația PNRR implică două cereri de plată rămase de încasat, în valoare totală de 4,233 miliarde de euro. Cererea numărul 5, de 2,84 miliarde de euro, ar putea fi plătită în luna noiembrie, având peste 1,4 miliarde de euro deja considerate rezolvate. Cererea numărul 6, care include 2,582 miliarde de euro din granturi, urmează să fie evaluată de Comisia Europeană până la 20 noiembrie, pentru a permite plata în decembrie.
Totuși, există riscuri semnificative legate de anumite jaloane, în special cele privind decarbonizarea și reforma salarizării. Dragoș Pîslaru a avertizat că aproximativ 900 de milioane de euro din granturi sunt expuse riscului de a nu fi încasate. De asemenea, există posibilitatea ca plata pentru cererea de plată 6 să fie amânată la începutul anului viitor dacă documentația nu este furnizată în termen, ceea ce ar impune depunerea unei contestații.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune o schimbare de paradigmă pentru perioada 2028-2034, vizând integrarea investițiilor. Dragoș Pîslaru susține utilizarea unui plan național și regional de parteneriat pentru a uni banii europeni cu resursele naționale și cele private. Scopul este ca finanțarea să fie determinată de prioritățile de dezvoltare și de rezultatele urmărite, evitând programe separate precum Anghel Saligny sau CNI.
Absorbția fondurilor europene este un mecanism esențial pentru gestionarea bugetului de stat și pentru reducerea deficitului prin finanțarea investițiilor publice. În cadrul Uniunii Europene, fondurile de coeziune sunt destinate reducerii disparităților economice între regiuni, iar România utilizează aceste resurse pentru proiecte de infrastructură și reforme structurale. Performanța în absorbția acestor fonduri este monitorizată constant de instituțiile europene și influențează ratingurile economice ale țării.