Delegația agenției S&P se află la București pentru o serie de discuții cu oficialii români, în contextul evaluării ratingului suveran a țării. Reprezentanții agenției au avut o întâlnire cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, în timp ce premierul interimar, Ilie Bolojan, urmează să aibă o întrevedere cu delegația. Decizia oficială privind ratingul României este programată pentru data de 2 octombrie 2026, într-un moment de incertitudine politică.
În luna mai, S&P a reconfirmat ratingul României la BBB-/A-3, însă a menținut perspectiva negativă pentru țară. Agenția a semnalat faptul că instabilitatea politică poate îngreuna eforturile necesare pentru reducerea deficitului fiscal și a deficitului de cont curent. Această situație este critică, deoarece România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții, neavând o marjă de siguranță semnificativă în interiorul actualului calificativ.
Economistul Christian Năsulea avertizează că prelungirea crizei politice poate influența major evaluarea agențiilor de rating. Deși indicatorii economici sunt esențiali, lipsa unei coaliții stabile care să susțină guvernul poate afecta încrederea investitorilor în capacitatea autorităților de a aplica măsuri fiscale. Expertul a subliniat că liderii partidelor ar trebui să transmită mesaje de stabilitate pentru a evita o situație extrem de neplăcută pentru cetățenii români și pentru economia națională.
O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar plasa România în zona calificativelor speculative, cunoscută sub denumirea de „junk”. Deși acest lucru nu înseamnă o incapacitate imediată de plată a pensiilor sau salariilor, consecințele ar putea fi severe prin creșterea costurilor de finanțare. Statul ar putea plăti mai mult pentru împrumuturi, ceea ce ar pune presiune pe bugetul public și ar putea duce la blocaje care să afecteze plata plăților către cetățeni.
Christian Năsulea descrie un efect de domino în economie, unde o scădere a ratingului ar putea amplifica problemele existente. Scenariul include creșterea prețurilor, erodarea puterii de cumpărare și dificultăți în achitarea ratelor sau a facturilor. În acest proces, companii întregi ar putea închide porțile din cauza valului de efecte negative. Autoritățile susțin însă că, în prezent, nu există un risc real privind plata pensiilor și a salariilor.
Situația ratingului de țară este monitorizată și de alte agenții internaționale de profil. Moody's menține calificativul României la Baa3, cu perspectivă negativă, evidențiind riscurile legate de consolidarea fiscală. De asemenea, Fitch menține ratingul la BBB-, tot cu perspectivă negativă. Aceste evaluări reflectă gradul de încredere al piețelor globale în capacitatea de gestionare a datoriilor publice de către administrația de la București.