Dacă președintele Nicușor Dan decide dizolvarea Parlamentului într-un scenariu în care Guvernul Bolojan este demis, organizarea alegerilor anticipate ar putea fi îngreunată de lipsa resurselor financiare. Într-un astfel de context, Executivul ar rămâne cu atribuții limitate, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea de a finanța procesul electoral. Problema juridică centrală apare în cazul în care organizarea scrutinului ar impune necesitatea unei rectificări bugetare sau a unor modificări legislative de amploare.
Conform prevederilor de la articolul 89 din Constituție, președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. Această măsură poate fi luată dacă Legislativul nu acordă încrederea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă respinge cel puțin două solicitări de învestitură. Odată dispusă dizolvarea, articolul 63 alin. (2) impune organizarea alegerilor în cel mult trei luni de la acest moment.
Limitele de putere ale unui Guvern aflat în interim sunt reglementate strict de articolul 110 alin. (4) din Constituție și de articolul 37 alin. (3) din Codul administrativ. Un Executiv al cărui mandat a încetat poate acționa doar pentru administrarea treburilor publice, având interdicția de a promova politici noi, de a emite ordonanțe simple sau de urgență și de a iniția proiecte de lege. Deși poate adopta acte administrative, această restricție limitează drastic capacitatea de a modifica bugetul de stat prin mecanismele obișnuite.
Finanțarea operațiunilor electorale este reglementată de Legea nr. 208/2015, care prevede că acestea se realizează din bugetul de stat, pe baza unei hotărâri de Guvern. Totuși, articolul 14 din Legea nr. 500/2002 precizează că o hotărâre nu poate înlocui baza legală și prevederile bugetare necesare cheltuielilor. Dacă ar fi necesară o rectificare bugetară, aceasta ar trebui realizată prin legi elaborate de Guvern și adoptate de Parlament, proces pe care un Executiv demis nu îl mai poate iniția.
O soluție juridică ar putea fi utilizarea Fondului de rezervă bugetară, conform articolului 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, care permite repartizarea banilor pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute prin hotărâri de Guvern. Această metodă ar putea permite finanțarea scrutinului fără o rectificare formală, considerând că organizarea alegerilor intră în categoria administrării treburilor publice. Succesul acestei abordări depinde însă de disponibilitatea fondurilor din rezervă și de respectarea strictă a condițiilor legale de alocare.
În sistemul constituțional românesc, dizolvarea Parlamentului nu duce la încetarea imediată a activității legislative. Articolul 63 alin. (4) din Constituție prevede că mandatul Camerelor este prelungit până la când noul Legislativ este întrunit. Totuși, în această perioză de tranziție, Parlamentul este privat de dreptul de a revizui Constituția sau de a adopta, modifica ori abroga legile organice, ceea ce limitează contextul legislativ în care ar putea fi gestionate eventualele crize de finanțare.