Noii miniștri ai Educației, Sorin Costreie și Sorin Ionescu, cel de-al doilea fiind ministru delegat pentru sistemul preuniversitar, susțin că România trebuie să se orienteze către învățământul dual. Aceștia consideră că principala necesitate este votul Parlamentului pentru deblocarea burselor tehnologice, însă declarațiile lor sugerează o lipsă de înțelegere a problemelor economice și sociale care afectează acest sistem de învățământ.
Problemele structurale includ mentalitatea părinților care consideră învățământul profesional un eșec și nivelul ridicat de infracționalitate juvenilă din liceele tehnologice. În ciuda faptului că ministrul Sorin Costreie a aprobat Planul Național de combatere a violenței în școli, datele Ministerului Afacerilor Interne arată că în anul școlar 2025-2026 au fost înregistrate peste 2.700 de infracțiuni în unitățile preuniversitare. Deși numărul este mai mic decât în perioada 2018-2019, când se înregistrau peste 10.000 de cazuri, tipologia infracțiunilor este mai gravă, incluzând arme albe și consum de droguri.
Eforturile anterioare de a forța elevii către profilul tehnologic, inițiate de fostul ministru PNL Ligia Deca, au generat conflicte semnificative. Începând cu anul 2022, s-au eliminat mii de locuri de la liceele teoretice pentru a stimula învățământul dual, însă în iulie 2023 doar 20% din absolvenții clasei a VIII-a au ales școlile profesionale sau tehnologice. Mulți elevi care sunt admiși la aceste profiluri depun ulterior cereri de transfer către unități școlare mai bune, refuzând să rămână în sistemul dual.
Din perspectiva sectorului economic, deși în sistem sunt înscrise 1.000 de firme, companiile din domenii precum construcțiile sau HoReCa raportează pierderi financiare. Patronii sunt dezamăgiți de nivelul de pregătire al elevilor și de lipsa colaborării eficiente cu școlile. Legislația actuală nu permite obligarea elevilor la muncă în orele de practică și nici nu oferă posibilitatea de a încheia contracte care să garanteze investitorilor că vor beneficia de forță de muncă formată pentru nevoile lor.
În prezent, companiile care susțin educația prin sistemul dual depind exclusiv de bunăvoința elevilor, a părinților și a coordonatorilor școlari. Problemele de fond rămân nerezolvate, inclusiv lipsa unui mecanism prin care elevii să poată fi obligați să presteze munca pentru care sunt plătiți sau să rămână la firma unde au făcut stagiile de practică cel puțin 3 ani. Ministerul Educației nu a realizat încă o analiză completă a impactului acestor deficiențe în zonele defavorizate.
Situația rămâne critică în liceele tehnologice din zonele unde gradul de sărăcie este peste media națională, unde riscurile de delincvență și bullying sunt cele mai mari. Fără o reformă legislativă care să asigure companiilor o investiție sigură și să rezolve problemele de siguranță din școli, orientarea către învățământul dual continuă să se lovească de rezistența socială și de dificultățile de implementare practică.