Ministerul Economiei pregătește un pachet de măsuri pentru susținerea industriei auto din România, concentrându-se pe protejarea uzinei Dacia de la Mioveni. Documentul oficial avertizează că scăderea producției și costurile ridicate afectează competitivitatea fabricilor locale, punând în pericol viitoarele investiții ale grupului Renault. România riscă să piardă teren în fața unor țări precum Maroc, Turcia, Spania și Slovenia, dacă nu se intervine rapid pentru a stabiliza sectorul.
Producția auto națională a intrat într-un declin vizibil, după rezultatele record din 2024. În 2024, uzinele Dacia Mioveni și Ford Otosan Craiova au produs împreună 560.102 automobile, însă în 2025 cifra a scăzut la 545.510 unități. Tendința negativă s-a accentuat în 2026, când producția celor două fabrici a fost cu 12,7% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, ajungând la 247.972 de vehicule în primele șase luni.
Impactul economic se resimte deja și pe piața muncii, sectorul auto pierzând peste 1.700 de locuri de muncă. Dacia a inițiat în 2026 două programe de plecări voluntare, oferind compensații financiare angajaților care doresc să înceteze contractele de muncă. Această scădere a activității afectează nu doar uzinele, ci și furnizorii de componente, firmele de transport și întreaga economie a comunităților locale care depind de producția auto.
Pentru a opri declinul, Ministerul Economiei propune reducerea costurilor cu energia și relansarea programului Rabla cu un buget mai mare. Ministerul sugerează ca pentru perioada 2027–2030, bugetul Rabla să fie cel puțin egal cu cel din 2024, oferind o finanțare mai consistentă decât în anii 2025 și 2026. François Provost, directorul general al Renault Group, a cerut măsuri concrete pentru diminuarea costurilor cu energia electrică, subliniind importanța celor 10.000 de angajați de la Dacia.
Planul include și intervenții la nivel european pentru reducerea povării administrative și a costurilor de producție. Printre propuneri se numără aplicarea pachetului european Omnibus, flexibilizarea normelor privind emisiile de CO₂ și introducerea unei noi categorii de automobile mici cu prețuri accesibile. De asemenea, se propune exceptarea anumitor vehicule comerciale electrice de la anumite obligații privind limitatoarele de viteză și tahografele, pentru a sprijini competitivitatea producătorilor europeni.
Această situație de criză a industriei auto apare într-un context economic marcat de necesitatea unor investiții masive pentru tranziția energetică și digitală. În timp ce sectorul auto încearcă să își recapitulate poziția, alte ramuri ale economiei românești experimentează schimbări, precum extinderea unor companii internaționale sau dezvoltarea tehnologiilor de calcul cuantic. Stabilizarea industriei auto rămâne însă o prioritate pentru menținerea stabilității locurilor de muncă în România.