Datoria administrației publice din România a atins un nivel record, depășind pentru prima dată pragul de 1.200 de miliarde de lei. Această evoluție financiară majoră coincide cu momentul votului în Parlament pentru învestirea noului guvern, Guvernul Siegfried Mureșan. La sfârșitul lunii iulie, stocul datoriei a ajuns la 1.204,99 miliarde de lei, de la aproximativ 1.197 de miliarde de lei raportate în luna iunie.
Evoluția datoriei publice arată o creștere accelerată în ultimii ani, în condițiile în care stocul a crescut cu 67,7 miliarde de lei față de sfârșitul anului trecut. La finalul anului 2025, datoria era de 1.137,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 59,3% din PIB. În comparație, în 2024, valoarea era de 964,8 miliarde de lei, reprezentând 54,8% din PIB, iar în 2023 datoria era de 784,2 miliarde de lei, echivalentul a 49,3% din PIB.
Această creștere a îndatorării este determinată în principal de deficitele bugetare ridicate, care forțează statul să apeleze la împrumuturi pentru finanțarea nevoilor curente și pentru refinanțarea datoriilor care ajung la scadență. Deși raportul datorie/PIB a fost uneori revizuit în jos datorită actualizărilor valorilor PIB nominal de către INS, România rămâne peste pragul de 60% din PIB prevăzut de regulile europene. Problema de fond este menținerea creșterii valorii nominale a datoriei.
În primele opt luni ale anului 2026, Guvernul a atras împrumuturi de aproximativ 172,8 miliarde de lei, un ritm mai scăzut decât cel de 200 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Totuși, Ministerul Finanțelor estimează că necesarul de finanțare pentru întregul an va fi de aproximativ 265 de miliarde de lei, un nivel apropiat de cel din 2025. Până la data de 10 septembrie, statul a acoperit circa 65,1% din acest necesar anual.
Noul Executiv va prelua o situație fiscală dificilă, având în vedere că trebuie să respecte un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană. Obiectivele principale includ reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030-2031 și stabilizarea datoriei în jurul nivelului de 60% din PIB. Provocarea majoră pentru noul guvern va fi gestionarea acestor ajustări într-un context în care costul finanțării rămâne ridicat din cauza dobânzilor mari.
Regulile europene privind stabilitatea finanțelor publice impun limite stricte pentru gestionarea bugetului de stat. Aceste repere includ pragul de 60% din PIB pentru datoria publică și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Respectarea acestor indicatori este esențială pentru menținerea disciplinei fiscale și pentru implementarea planului de ajustare convenit cu autoritățile europene, într-un moment în care dobânzile reprezintă o presiune constantă asupra bugetului de stat.