Fostul premier al României, Victor Ponta, a emis un avertisment dur privind stabilitatea economică a țării, sugerând că România riscă să ajungă în situația de faliment. Această declarație vine în contextul propunerilor făcute de Friedrich Merz la summitul de la Bruxelles, unde s-a discutat despre necesitatea unei reduceri a bugetului comun al Uniunii Europene. Victor Ponta susține că resursele financiare provenite din Bruxelles nu vor mai fi disponibile în aceeași măsură ca până acum.
Declarațiile au fost făcute pe rețeaua socială Facebook, unde Victor Ponta a explicat faptul că planul de finanțare propus de Comisia Europeană este sub presiune. El a menționat că programul PNRR s-a încheiat și că nu vor mai exista fonduri suplimentare de acest tip. Mai mult, fostul premier a subliniat că fondurile structurale vor suferi reduceri în cadrul următorului exercițiu financiar al Uniunii Europene, care va cuprinde perioada 2028–2034.
Un alt punct critic adus în prim-plan de Victor Ponta este prăbușirea investițiilor străine în România, care ar fi scăzut cu aproape 70% în ultimul an. Această scădere masivă a capitalului extern este văzută ca o amenințare directă la adresa capacității de dezvoltare a economiei naționale. Fostul premier consideră că această tendință negativă limitează drastic opțiunile de gestionare a bugetului de stat în perioada următoare.
În ceea ce privește soluțiile de salvare, Victor Ponta a declarat că România nu mai poate recurge la creșterea taxelor sau la extinderea seriei de împrumuturi. El a argumentat că taxele sunt deja la nivelul maxim, iar singura cale de a evita falimentul este consolidarea economiei și atragerea de investiții substanțiale. Conform acestui punct de vedere, sprijinirea rapidă și eficientă a firmelor locale este esențială pentru a genera creștere economică.
Friedrich Merz a intervenit la summitul de la Bruxelles, afirmând că liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind bugetul pe termen lung. El a susținut că bugetul comun trebuie redus semnificativ față de propunerile inițiale ale Comisiei Europene, criticând în același timp compromisul propus de Irlanda. Această poziție germană pune sub semnul întrebării disponibilitatea fondurilor pentru statele membre în viitorul apropiat.
Discuțiile privind bugetul Uniunii Europene reflectă tensiunile politice de la nivel continental, în care statele membre caută un echilibru între solidaritate și controlul cheltuielilor. Deciziile privind exercițiul financiar 2028–2034 vor determina capacitatea de finanțare a proiectelor de infrastructură și a dezvoltării din România. În acest cadru, stabilitatea fiscală depinde direct de capacitatea de a compensa pierderile de la nivel european prin atragerea de capital privat.