Uniunea Europeană a reacționat vineri la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Bruxelles a calificat măsurile americane drept „profund regretabile” și a anunțat că este pregătită să ia toate acțiunile necesare pentru a asigura continuitatea activității instituției de la Haga. Comisia Europeană a emis un comunicat prin care subliniază intenția de a lucra îndeaproape cu CPI pentru a menține funcționarea eficientă a acesteia.
Sancțiunile impuse de Washington sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și vizează blocarea tuturor tranzacțiilor financiare cu CPI. Scopul acestor restricții este de a bloca resursele instituției și de a-i reduce capacitatea de operare, conform declarațiilor făcute de șeful diplomației americane, Marco Rubio. Statele Unite justifică această decizie prin necesitatea de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră o amenințare reprezentată de Curtea Penală Internațională.
Tensiunile dintre SUA și CPI au crescut după ce instituția a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este un aliat apropiat al Statelor Unite, iar mandatul vizează presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Decizia de a sancționa curtea a venit la scurt timp după ce jurista sud-africană Navi Pillay a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace, recunoaștere primită pentru activitatea sa desfășurată în cadrul acestei organizații internaționale.
În acest context, Uniunea Europeană analizează utilizarea „mecanismului de blocare”, o opțiune care ar putea interzi companiilor și băncilor europene să respecte sancțiunile extrateritoriale impuse de țări terțe. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris acest instrument ca fiind o „opțiune nucleară”, solicitând totodată ca Bruxelles să îl pregătească. Acest mecanism este conceput pentru a proteja operatorii europeni de efectele sancțiunilor aplicate de state precum Statele Unite.
Sprijinul pentru CPI a fost exprimat printr-o declarație comună de către miniștrii externi ai unor țări precum Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia, Danemarca, Olanda și Regatul Unit. Oficialii europeni și canadieni au avertizat că, dacă sancțiunile vor fi aplicate, acestea vor avea un impact semnificativ asupra activității Curții, asupra personalului acesteia și asupra familiilor membrilor. Aceștia au subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a aduce în fața justiției persoane acuzate de crime internaționale grave.
Aceste sancțiuni fără precedent reprezintă o mișcare majoră în relația dintre Washington și instituțiile de justiție internațională, având loc într-un moment în care SUA au criticat și alte decizii ale organizațiilor globale. Măsurile americane vizează direct capacitatea de finanțare a CPI, încercând să limiteze influența acesteia asupra liderilor politici din afara jurisdicției directe a Statelor Unite.