Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis Guvernului României o adresă prin care solicită susținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) în cadrul negocierilor pentru perioada 2028–2034. Organizația cere ca resursele dedicate agriculturii să fie protejate cel puțin la nivelul actual în termeni reali. Această solicitare vine în contextul negocierilor conduse de Președinția irlandeză, care urmărește finalizarea procesului până la sfârșitul lunii decembrie 2026.
Poziția transmisă autorităților se fundamentează pe analiza organizației europene Farm Europe, din care Forumul APPR face parte. Conform documentului, cadrul de negociere propus de Președinția irlandeză menține bugetul PAC la 293,7 miliarde de euro în prețuri curente, ceea ce înseamnă 261,013 miliarde de euro în prețuri 2025. Forumul APPR avertizează că acest nivel nu reprezintă o îmbunătățire față de arhitectura propusă inițial de Comisia Europeană și nu oferă garanții pentru venituri sau investiții.
O preocupare majoră vizează faptul că aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naționale și regionale de parteneriat și cel puțin 48,9 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală nu sunt garantate agriculturii. Accesul fermierilor la aceste sume ar depinde de deciziile fiecărui stat membru, deoarece repartizarea ar urma cheia fondului unic, nu cheia de alocare a PAC. Forumul APPR consideră că includerea acestor 45 de miliarde de euro în bugetul PAC este o decizie politică esențială.
În ceea ce privește gestionarea crizelor, organizația semnalează o scădere drastică a Facilității UE, de la 63,223 miliarde de euro în propunerea Comisiei, la 36,362 miliarde de euro în cadrul irlandez. De asemenea, fondul european de criză agricolă, pentru care Comisia propusese 900 de milioane de euro anual, nu mai este menționat explicit în noul cadru. Pentru România, aflată la granița cu Ucraina, existența unui instrument de criză cu resurse dedicate este considerată vitală pentru stabilitate.
Forumul APPR solicită Ministerului Agriculturii și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să calculeze impactul net pentru România. De asemenea, se cere menținerea instrumentelor de plafonare și degresivitate ca opțiuni voluntare pentru statele membre, cu deducerea costurilor salariale. Organizația subliniază că fermele comerciale trebuie evaluate în raport cu rolul lor economic și social, asigurând în același timp o strategie europeană privind impactul agricol al extinderii către Ucraina, cu perioade de tranziție și protecție a pieței.
Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene reprezintă un proces complex de alocare a resurselor între diverse sectoare strategice ale continentului. Deciziile luate în această etapă vor stabili direcțiile de finanțare pentru următorul septeniu, influențând capacitatea de investiție a statelor membre. În acest context, stabilitatea fondurilor pentru agricultura europeană este un punct de suspans major pentru securitatea alimentară și competitivitatea economică a întregii zone UE.