Liderii europeni au început joi, la Bruxelles, un summit caracterizat printr-o încleștare pe tema viitorului buget al Uniunii Europene. Obiectivul principal este finalizarea acordului înainte de valul de alegeri din 2027, care include prezidențialele din Franța. Negocierile vizează finanțarea unor priorități majore până în anul 2034, acoperind domenii precum agricultura, apărarea, competitivitatea și imigrația, într-un context de presiune politică extremă.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat încă de la sosirea sa în capitala belgiană că procesul de negociere va fi „foarte, foarte dificile”. În ciuda acestui avertisment, Friedrich Merz a exprimat încrederea că un acord poate fi semnat până la sfârșitul acestui an. În joc sunt mii de miliarde de euro, iar decidenții trebuie să stabilească sumele alocate pentru Ucraina, pentru apărare, pentru inteligența artificială sau pentru centrele de migranți din Africa.
Conflictul de viziuni este marcat de două tabere opuse. Pe de o parte, Franța lui Emmanuel Macron, alături de Polonia, Italia sau Spania, susțin un buget ambițios cu fonduri suplimentare pentru agricultură și coeziunea socială. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că propunerea actuală este „în mod clar insuficientă”, în timp ce președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat că mărimea sumei este crucială pentru viitorul blocului.
Pe de altă parte, grupul „frugalilor”, condus de Germania lui Friedrich Merz, Suedia și Olanda, cere tăieri masive în proiectul de buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană. Premierul olandez Rob Jetten a afirmat că „nu iese socoteala”, pledează pentru modernizarea UE prin compromisuri, chiar dacă acestea implică reduceri la cheltuielile agricole. Irlanda a propus deja tăieri de 140 de miliarde de euro față de planul inițial.
Presiunea politică vine și din partea liderilor care se tem de ascensiunea euroscepticismului în 2027. În Franța, șefa Partidului Rassemblement national (RN) cere ca fondurile să nu fie adoptate înainte de alegeri, considerând procesul un „scandal democratic”. Această poziție este dictată de promisiunea de a reduce contribuția franceză la bugetul UE. În acest context, liderii trebuie să găsească soluții pentru finanțarea prin taxe pe serviciile digitale sau active cripto.
Această dispută bugetară are loc într-un moment în care stabilitatea politică a celor 27 de state membre este pusă la încercare de succesiunile electorale. Deciziile luate la Bruxelles vor determina capacitatea Uniunii Europene de a răspunde provocărilor de securitate și economice în următorul deceniu, într-un climat în care marile puteri europene caută echilibrul între solidaritate și protejarea bugetelor naționale aflate sub presiune.