Mai multe guverne europene au decis să avanseze cu propriile proiecte legislative pentru restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale. Această mișcare are loc în ciuda planurilor Comisiei Europene de a introduce reguli comune la nivelul Uniunii. Statele membre aleg să nu aștepte finalizarea negocierilor de la Bruxelles, considerând că problemele legate de protecția minorilor sunt urgente și necesită acțiuni imediate pentru părinți și copii.
Grecia a adoptat deja un proiect de lege prin care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. În Italia, demersurile pentru protejarea minorilor sub 14 ani au căpătat un nou impuls, în timp ce Portugalia a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la propria legislație. În Cipru, miniștrii au aprobat o interdicție pentru copiii sub 15 ani, iar Austria și Germania continuă să analizeze măsuri naționale similare.
Propunerea europeană, numită „EU Kids Act”, a fost prezentată de Ursula von der Leyen în septembrie și prevede interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la majoritatea platformelor de socializare. Totuși, guvernele naționale propun praguri diferite, cuprinse între 13 și 16 ani. Christina Egelund, ministrul danez al digitalizării, a declarat că legislația națională este necesară deoarece copiii și părinții nu ar trebui să fie nevoiți să aștepte finalizarea procesului la nivelul UE.
Comisia Europeană trebuie să clarifice compatibilitatea legilor naționale cu normele europene, un proces care ar putea genera confuzii. Dacă măsurile europene vor intra în vigoare, legislațiile naționale incompatibile ar trebui abrogate, conform instrucțiunilor transmise Franței. Între timp, procesul de negociere pentru „EU Kids Act” între Comisie, Parlamentul European și statele membre ar putea dura între opt și 12 luni, ceea ce ar putea amâna aplicarea regulilor comune până în anul 2028.
Industria tehnologică și organizațiile societății civile susțin o soluție unitară la nivelul Uniunii pentru a evita fragmentarea pieței. O legislație unificată ar reduce obligațiile diferite pentru platforme precum Instagram sau TikTok în fiecare țară. În paralel, presiunea crește din cauza impactului rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților, aspect evidențiat și de procesele masive din Statele Unite împotriva companiilor Meta și TikTok.
În România, dezbaterea privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale nu a dus încă la adoptarea unei interdicții oficiale. Deși în Parlament au fost înregistrate propuneri legislative, precum un proiect privind accesul copiilor sub 16 ani la platformele de social media, acestea nu au ajuns la stadiul de restricții naționale în vigoare, spre deosebire de situația din alte state membre europene care au avansat deja cu propriile măsuri de protecție.