România a solicitat implementarea unor reguli europene mai transparente privind tarifele de rețea, cu scopul de a reduce costurile energiei pentru cetățeni și companii. Ministerul Energiei a transmis aceste priorități în cadrul reuniunii Consiliului Energie, care a avut loc joi la Luxemburg. Discuțiile au vizat și pregătirile necesare pentru sezonul rece din perioada 2026-2027, punând accent pe necesitatea de a menține competitivitatea industriei energetice naționale.
În ceea ce privește tarifele de rețea, care acoperă costurile de transport, distribuție și investițiile de modernizare, România a pledat pentru o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente. Dumitru Chisăliță a subliniat că viitoarele reguli europene trebuie să țină cont de particularitățile fiecărui sistem energetic național. Ministrul a susținut că efectul asupra facturii plătite de consumatori reprezintă un criteriu esențial, solicitând totodată reducerea costurilor nejustificate prin reguli care să încurajeze eficiența.
Pe planul securității energetice, autoritățile române au susținut diversificarea rutelor de aprovizionare și consolidarea cooperării regionale prin investiții în capacități de stocare și interconectări. Dumitru Chisăliță a atras atenția asupra riscurilor climatice, menționând impactul fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta din această vară. În acest context, România a cerut Comisiei Europene să prezinte rapid propunerea legislativă de revizuire a cadrului european privind securitatea energetică, pentru a răspunde presiunilor asupra consumatorilor.
România a pledat pentru o abordare de neutralitate tehnologică, solicitând recunoașterea energiei nucleare și a surselor regenerabile ca tehnologii complementare în sistemul european. Dumitru Chisăliță a menționat că viitorul cadru energetic trebuie să permită investițiile și să asigure prețuri accesibile, reducând diferențele de preț din Europa de Sud-Est. De asemenea, țara a susținut necesitatea unei strategii europene pe termen lung pentru sectorul rafinăriilor, considerat vital pentru aprovizionarea cu carburanți în regiunea Centrală și de Est.
În privința decarbonizării, România a solicitat ca obligațiile de stocare prevăzute de regulamentul privind industria net zero să fie proporționale cu posibilitățile reale de implementare. Ministrul a precizat că pentru operatorii din România, aceste cerințe reprezintă o povară, având în vedere că infrastructura pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon este încă în dezvoltare. S-a subliniat necesitatea de a obține finanțare europeană și mecanisme de împărțire a riscurilor pentru a susține întregul lanț tehnologic.
Aceste solicitări ale României vin într-un moment în care securitatea energetică este supusă unor presiuni constante din cauza volatilității piețelor și a necesității de modernizare a rețelelor. Discuțiile de la Luxemburg reflectă o preocupare majoră pentru echilibrul dintre obiectivele de mediu și stabilitatea economică. România a reiterat că tranziția energetică trebuie să asigure o industrie europeană competitivă, cu reguli predictibile și termene de adaptare realiste pentru companii.