Laura Codruța Kovesi își încheie vineri mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție pe care a coordonat-o încă de la înființarea sa. Fosta șefă a DNA părăsește funcția de procuror-șef european, lăsând în urmă o instituție cu o activitate extinsă în combaterea fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. De la data de 1 noiembrie, funcția va fi preluată de germanul Andrés Ritter, care va deține acest mandat pentru o perioadă de șapte ani.
Activitatea Parchetului European a fost marcată de o creștere semnificativă a numărului de investigații, conform evaluării pozitive oferite de Comisia Europeană într-un raport publicat pe 18 septembrie. Numărul anchetelor active a evoluat de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025. În cursul anului 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 35% față de anul precedent, menținând o rată a condamnărilor de aproape 95%.
Prejudiciile estimate în dosarele aflate în curs de investigație au ajuns la suma de 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO pentru anul 2025. Este important de precizat că această cifră reprezintă valoarea fraudelor suspectate de procurori și nu reprezintă bani recuperați sau prejudicii stabilite definitiv prin decizii ale instanțelor de judecată. Instituția, cu sediul la Luxemburg, are atribuții specifice în investigarea corupției, a fraudelor cu fonduri europene și a fraudelor transfrontaliere grave în domeniul TVA.
Înainte de încheierea mandatului, Laura Codruța Kovesi a avertizat asupra dificultăților ce pot afecta eficiența instituției, subliniind că menținerea independenței și a credibilității va fi provocarea cheie pentru succesorul său. Ea a semnalat probleme legate de subfinanțare, menționând că EPPO are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul actual permite finanțarea a numai 180 de posturi. De asemenea, a criticat comportamentul unor politicieni care par să se considere deasupra legii atunci când anchetele le afectează interesele.
Laura Codruța Kovesi a menționat și existența unor presiuni politice, citând situația din Grecia ca exemplu de tentativă de intimidare în contextul investigațiilor privind fraudele cu subvenții agricole. Alte obstacole identificate includ întârzierile în adoptarea unor modificări legislative și conflictele de competență dintre Parchetul European și autoritățile judiciare naționale, care pot cauza blocaje. Fosta șefă a DNA a refuzat să ofere detalii despre investigația „Pfizergate”, legată de achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, când a fost întrebată despre dificultățile întâmpinate.
Parchetul European (EPPO) funcționează ca o autoritate de procuratură a Uniunii Europene, având rolul de a investiga și de a conduce anchetele penale care afectează bugetul comun al blocului european. Instituția a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, fiind concepută pentru a asigura o cooperare eficientă între statele membre în combaterea criminalității organizate care vizează fondurile europene.