Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune majoră de a implementa planul propus de Draghi până la sfârșitul anului 2027, însă progresul actual este considerat insuficient. Obiectivele centrale includ stabilirea unei piețe unice funcționale, dezvoltarea piețelor de capital, integrarea uniunilor energetice și îmbunătățirea capacității de împrumuturi comune. Totodată, se urmărește reducerea cerințelor de unanimitate pentru adoptarea unor reforme majore, însă ritmul implementării rămâne unul îngriitor pentru liderii europeni.
Datele furnizate de Consiliul European pentru Inovare indică faptul că, până în luna iulie, UE a implementat integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi. Aproximativ 40% dintre aceste măsuri au fost abordate doar parțial, ceea ce semnalează o dificultate majoră în aplicarea agendei de reformă. Situația este critică în special pentru măsurile radicale, precum piețele unice de capital și energie, unde legislația necesară a fost adoptată pentru doar 3% din propuneri, conform Institutului Montaigne.
Calendarul electoral din diverse state membre amenință să complice procesul de integrare, pe măsură ce guvernele vor evita cedarea suveranității naționale în fața alegătorilor. Franța are alegeri programate pentru aprilie 2027, iar Spania a anunțat scrutin legislative pentru 29 noiembrie anul acesta. În Franța, există temeri că ascensiunea partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea duce la reducerea contribuției la bugetul comunitar și la retragerea din anumite politici energetice.
În Germania, deși coaliția de guvernare rămâne la putere până în 2029, popularitatea partidului AfD pune presiune pe procesul de reformă. Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania a promovat o agendă ambițioasă, relaxând „frâna datoriei” pentru a permite cheltuieli de apărare și un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro. Totuși, măsurile precum creșterea vârstei de pensionare sunt nepopulare, iar Carsten Brzeski, economist-șef la ING, a observat că germanii par să evite schimbările radicale.
Italia și Polonia urmează să organizeze alegeri, ceea ce ar putea determina liderii politici să ezite în susținerea măsurilor care implică pierderea controlului național. În acest context, Comisia Europeană încearcă să finalizeze bugetul pentru perioada 2028-2034 înainte de aceste scrutinuri, temându-se de impactul unor guverne de extremă-dreapta. Succesul reformelor depinde acum de capacitatea de a crea o uniune a economiilor și a investițiilor, pentru a evita dependența tehnologică de state precum SUA sau China.
Eforturile de reformă vizează și integrarea inteligenței artificiale, tehnologie care ar putea crește productivitatea UE cu 4% într-un deceniu. Totuși, dezvoltarea infrastructurii pentru AI necesită o circulație facilă a energiei electrice peste granițele statelor membre. Fără aceste progrese, decalajul de productivitate față de SUA va crește, iar industria prelucură europeană va rămâne vulnerabilă în fața concurenței chineze, care operează cu costuri mult mai mici.