Europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat o critică dură la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o de aplicarea unor standarde duble față de România și statele din estul Europei. Oficialul susține că agricultorii români sunt tratați ca „europeni de rangul doi”, deoarece primesc subvenții pe hectar mult mai mici decât fermierii din statele vest-europene. Această situație ar menține un decalaj istoric între cele două regiuni, în ciuda promisiunilor anterioare de egalizare.
Conform declarațiilor făcute de Rareș Bogdan, bugetul stabilit pentru anul 2027 însumează 199,7 miliarde de euro, însă resursele destinate agriculturii sunt limitate. Din cele 57,1 miliarde de euro alocate capitolului Resurse Naturale și Mediu, doar 40,4 miliarde de euro vor fi disponibile pentru subvențiile directe pe suprafață și animale. Europarlamentarul subliniază că aceste sume sunt mai mici decât cele din perioada 2014-2020, când fermierii europeni primeau anual între 41 și 44 de miliarde de euro.
Rareș Bogdan a evidențiat faptul că costurile pentru activitățile agricole, precum motorina, îngrășămintele și semințele, au crescut cu peste 30 la sută în ultimii ani. În acest context, lipsa unor fonduri suplimentare în anvelopa pentru agricultură face imposibilă creșterea plății pe hectar pentru România fără a reduce sumele alocate fermierilor din Vest. Pentru acest motiv, europarlamentarul propune ca în următorul cadru financiar multianual, egalizarea plății la hectar să devină o „linie roșie” de neintransat.
Pe lângă sectorul agricol, Rareș Bogdan acuză Comisia Europeană de utilizarea unor artificii contabile pentru a schimba destinația fondurilor de coeziune. Deși grupul celor 17 state, inclusiv România, a solicitat separarea Politicii de Coeziune de sectorul agricol, președinta Comisiei ar fi modificat modul de utilizare a banilor. Din cele 75,7 miliarde de euro alocate capitolului Coeziune, suma de 58,4 miliarde de euro rămâne disponibilă, restul fiind direcționat prin regulamente obligatorii către tranziția verde și apărare.
Aceste schimbări de priorități ar putea afecta direct investițiile locale necesare dezvoltării infrastructurii. Europarlamentarul avertizează că fondurile care ar fi trebuit direcționate către drumuri, rețele de apă, școli sau spitale sunt acum transformate într-o „pușculiță de rezervă” pentru prioritățile dictate de Bruxelles. Rareș Bogdan cere ca în viitor, fondurile de coeziune să rămână neatinse pentru dezvoltarea satelor și orașelor, asigurând în același timp o subvenție de bază de 200 de euro pe hectar.
Contextul financiar european este marcat de presiuni economice semnificative, în condiții în care inflația afectează puterea de cumpărare a fondurilor alocate. În România, situația financiară a cetățenilor este sensibilă, existând date care indică faptul că aproximativ 38% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută, în timp ce restanțele la plăți rămân mult peste media Uniunii Europene.