Statele membre Germania, Franța, Italia și Grecia au ridicat obiecții oficiale împotriva unui proiect de declarație UE–Canada care include propunerea Ursulei von der Leyen privind acordarea unui „statut de membru asociat”. Disputa politică apare chiar înainte de summitul important de la Montreal, programat pentru joi și vineri, moment în care se dorește conturarea unui parteneriat strategic între Uniune și Canada.
Principala îngrijorare a marilor capitale europene vizează lipsa unei definiții clare pentru termenul de „membru asociat”, ceea ce ar putea genera incertitudini juridice semnificative. Diplomați europeni au declarat că utilizarea unei terminologii necunoscute poate crea așteptări nejustificate în rândul altor țări din afara Uniunii Europene. Criticii subliniază faptul că Comisia Europeană nu a comunicat această idee statelor membre în prealabil, lăsând guvernele prin surprindere.
Proiectul de declarație menționa și posibilitatea unor consultări regulate cu autoritățile canadiene privind politicile publice și reglementările, urmând ca dimensiunea întregului parteneriat să fie definită până în summitul din 2027. După reacțiile puternice din partea Germaniei, Italiei și Greciei, a fost distribusă o nouă versiune a documentului. Această variantă revizuită precizează că propunerea de statut a fost „avansată de Comisia Europeană”, o formulare sugerată de guvernul italian pentru a delimita poziția statelor.
În ceea ce privește poziția Canadei, premierul Mark Carney a manifestat un scepticism moderat față de denumirea propusă, preferând conceptul de „o alianță a viitorului”. Deși a declarat că „substanța” este ceea ce contează, ideea de statut de membru asociat a fost lansată inițial de Ursulei von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii. Berlinul insistă însă ca statele să definească mai întâi pachetul concret de cooperare în domenii precum energia sau apărarea, înainte de a valida formulările oficiale.
Conflictul reflectă o tensiune între viziunea politică a Comisiei și nevoia de rigoare juridică a statelor membre. În timp ce susținătorii propunerii văd în ea o capacitate de anticipare a evoluțiilor, criticii o consideră un anunț ambițios fără fundament în tratate. Friedrich Merz a propus anterior acest concept pentru Ucraina, însă aplicarea sa pentru Canada ar putea crea un nou model de referință pentru parteneriatele cu țări care nu pot deveni niciodată membre UE.
Această dispută privind statutul Canadei se înscrie într-un context de redefinire a relațiilor externe ale Uniunii Europene cu partenerii globali. Deciziile privind parteneriatele strategice și statutul juridic al actorilor externi sunt esențiale pentru stabilitatea instituțională a blocului european. În acest cadru, orice schimbare de terminologie în documentele oficiale poate avea implicații directe asupra modului în care UE gestionează cooperarea cu statele din afara continentului.