Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

Ancheta Pfizergate: Ursula von der Leyen nu a fost audiată încă de procurorii europeni

Laura Codruța Kövesi avertizează că autoritatea Parchetului European este subminată de oficialii care refuză să răspundă citațiilor.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Ancheta Pfizergate: Ursula von der Leyen nu a fost audiată încă de procurorii europeni
Foto: Gândul

Ancheta condusă de Parchetul European (EPPO) privind negocierile pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19, implicate direct președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a înregistrat progrese concrete. Conform unor informații furnizate de Politico, șefa executivului european nu a oferit încă o declarație în persoană procurorilor europeni în cadrul acestui dosar. Investigația vizează negocierile purtate de Ursula von der Leyen cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, pentru asigurarea vaccinurilor.

Procurorii europeni investighează suspiciuni de corupție, conflict de interese, distrugere a mesajelor SMS și interferență în exercitarea funcțiilor publice. Deși EPPO a preluat în 2024 ancheta deschisă inițial de autoritățile belgiene, faptele nu au fost încă dovedite printr-o hotărâre judecătorească. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a susținut că instituția a cooperat în mod demonstrabil cu EPPO pentru a clarifica evenimentele, subliniind că președinta a fost mereu cooperantă în limitele atribuțiilor sale.

Laura Codruța Kövesi a declarat că Parchetul European se confruntă cu dificultăți majore atunci când anchetele vizează persoane influente. Procurorul-șef a avertizat că unii politicieni consideră că sunt deasupra legii și refuză să răspundă citațiilor primite. Deși a fost întrebată dacă Ursula von der Leyen face parte din categoria oficialilor care evită audierile, Laura Codruța Kövesi a refuzat să comenteze detalii despre investigații individuale, menționând însă presiunile exercitate asupra instituției.

Pe lângă dificultățile legate de audieri, Laura Codruța Kövesi a semnalat riscul ca EPPO să fie distrusă prin măsuri administrative și financiare. Printre problemele identificate se numără subfinanțarea cronică, procedurile birocratice complicate și întârzierile în modificarea cadrului juridic. Procurorul-șef a menționat că Comisia Europeană a propus doar jumătate din bugetul necesar pentru activitatea instituției, fapt ce pune în pericol credibilitatea Parchetului European în diverse state membre.

Laura Codruța Kövesi a indicat Grecia ca fiind țara unde procurorii EPPO au întâlnit cele mai evidente tentative de intimidare. Tensiunile au apărut în urma unui scandal legat de fondurile europene pentru agricultură, implicând parlamentari din partidul Noua Democrație. În mai 2025, EPPO a transmis o plângere oficială Comisiei Europene, reclamând măsuri ale autorităților elene care au împiedicat investigarea unor parlamentari și refuzul de a prelungi mandatele procurorilor europeni delegați.

Parchetul European funcționează ca o instituție de justiție de la nivel central în Uniunea Europeană, având competența de a investiga infracțiuni care afectează bugetele comunitare. Această entitate este responsabilă pentru combaterea fraudelor și corupției care compromit interesele financiare ale UE. În contextul actual, independența EPPO rămâne un punct critic de discuție în relația dintre autoritățile judiciare și liderii politici de la Bruxelles și din statele membre.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în UE