Comisia Europeană analizează în prezent modul în care serviciile de inteligență artificială gestionează datele utilizatorilor și conexiunile cu sistemele de tracking utilizate în publicitate. Această examinare vizează preocupările legate de posibilele transferuri de informații către trackere, situații care pot apărea chiar și atunci când utilizatorii au refuzat cookie-urile neesențiale. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru suveranitate tehnologică, apărare, spațiu și dezinformare, a confirmat la un briefing din 8 octombrie că aceste probleme sunt în curs de analiză.
Problemele au ieșit în evidență în urma unor cercetări efectuate de IMDEA Networks, care au semnalat prezența unor mecanisme de tracking în serviciile de inteligență artificială conversațională. Studiul a analizat platforme precum ChatGPT, Claude, Grok și Perplexity AI, identificând diverse forme de tracking realizate de companii terțe. Cercetătorii au avertizat că anumite metadate, inclusiv titluri sau adrese ale conversațiilor, pot ajunge la servicii de tracking împreună cu identificatori care permit corelarea activității unui utilizator.
Autorii studiului au identificat trei categorii principale de riscuri legate de aceste practici tehnice. Prima vizează transmiterea informațiilor asociate conversațiilor către terți, iar a doua vizează posibilitatea de a lega aceste date de identitatea utilizatorului prin identificatori persistenți. A treia categorie de risc se referă la discrepanța dintre protecția pe care utilizatorii cred că o oferă setările de confidențialitate și fluxurile tehnice efective de date. Aceste observații nu reprezintă încă constatări oficiale ale unei autorități de reglementare.
Deși Comisia confirmă examinarea acestor aspecte, aceasta nu a anunțat deschiderea unei investigații formale și nu a precizat ce companii sunt vizate. Cadrul juridic relevant include GDPR, Actul privind serviciile digitale și Actul privind inteligența artificială, cu competențe de aplicare împărțite între autoritățile naționale și nivelul UE. Thomas Regnier a indicat că aplicabilitatea exactă a acestor norme depinde de serviciul și de tipul de activitate analizat, fără a confirma că practicile semnalate constituie încălcări.
În ceea ce privește supravegherea, Oficiul pentru IA are competențe proprii de evaluare a modelelor de uz general în baza Actului privind inteligența artificială. Această autoritate poate solicita documentație și poate impune sancțiuni, însă responsabilitatea pentru legalitatea prelucrării datelor personale rămâne în principal în competența autorităților naționale pentru protecția datelor, în temeiul GDPR. Comisia a subliniat că cercetările independente pot alimenta activitatea sa de supraveghere, dar deciziile vor depinde de evaluările tehnice și juridice ulterioare.
Reglementările europene privind protecția datelor și supravegherea digitală funcționează printr-un sistem complex de competențe distribuite. În timp ce GDPR și Directiva ePrivacy reglementează prelucrarea datelor și accesul la informațiile de pe echipamente, Actul privind serviciile digitale și Actul privind inteligența artificială aduc reguli specifice pentru platforme și modele de IA. Această structură juridică asigură că atât autoritățile naționale, cât și instituțiile europene pot interveni în funcție de natura încălcării raportate.