Viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 este în prezent subiectul negocierilor de la Bruxelles, iar sectorul agricol din România se află sub presiune. Oficialii europeni stabilesc sumele care vor fi direcționate către subvenții, modernizarea fermelor, dezvoltarea rurală și sistemele de irigații. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a emis un avertisment privind impactul negativ pe care noile alocări ar putea să îl aibă asupra fermierilor români.
Conform estimărilor furnizate de AAC, România riscă o scădere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro. Într-un scenariu extins, această pierdere ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro în cadrul următorului exercițiu financiar. Această situație ar putea genera consecințe economice majore, cu pierderi estimate între 825 de milioane și 1 miliard de euro anual în economiile locale și dispariția a aproximativ 10.000–13.000 de locuri de muncă.
Comisia Europeană propune o schimbare structurală prin integrarea finanțării agriculturii într-un cadru bugetar mai larg, alături de alte politici naționale și regionale. Propunerea prevede 293,7 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și o rezervă de 6,3 miliarde de euro pentru situații de criză la nivelul UE. În schimb, organizațiile de agricultori solicită un buget distinct de cel puțin 443 de miliarde de euro, avertizând că propunerile actuale ar putea înjumătăți subvențiile.
Impactul asupra plăților directe ar putea fi semnificativ, cu o scădere a valorii medii de la 221 euro/hectar la aproximativ 110 euro/hectar. AAC subliniază că se poate ajunge la o reducere de 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA și o scădere și mai drastică a fondurilor pentru investiții prin Pilonul II – AFIR. Această evoluție pune în pericol capacitatea de modernizare a exploatațiilor prin tehnologii și infrastructură.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că bătălia pentru bugetul european este și bătălia pentru banii României. Acesta a precizat că oficialii români vor solicita protejarea fondurilor de coeziune și a banilor destinați agriculturii în timpul negocierilor. Momentul este critic, deoarece sumele propuse de Comisia Europeană nu sunt definitive, urmând ca bugetul pentru 2028–2034 să fie negociat între statele membre și Parlamentul European.
Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene au loc într-un context în care liderii europeni încearcă să stabilizeze resursele blocului sub presiunea alegerilor din 2027. Această încleișare între lideri la summiturile de la Bruxelles vizează echilibrul între prioritățile politice de la nivel central și nevoile specifice ale fiecărui stat membru, determinând modul în care vor fi distribuite fondurile pentru dezvoltare și stabilitate economică.