Fostul premier Victor Ponta a lansat un avertisment sever privind stabilitatea financiară a României, în contextul propunerilor de tăiere a bugetului Uniunii Europene. Această situație este alimentată de poziția oficialului german Friedrich Merz, care a solicitat la Bruxelles o reducere masivă a resurselor comune. Conform analizei făcute de fostul șef al Guvernului, lipsa unei strategii economice coerente și pierderea accesului la fondurile externe pot împinge rețeaua publică direct către un colaps financiar total.
Victor Ponta a structurat criza actuală pe trei piloni fundamentali care amenință bugetul de stat. Primul aspect vizează încheierea programului PNRR, prin care nu mai vor mai veni fonduri. În al doilea rând, fondurile structurale urmează să fie reduse semnificativ în cadrul exercițiului financiar 2028–2034. Ultimul pilon vizează scăderea drastică a investițiilor străine în România, care s-au prăbușit cu aproape 70% în ultimul an, conform declarațiilor făcute de acesta pe Facebook.
Poziția rigidă a executivului de la Berlin reprezintă sursa principală a tensiunilor de la Bruxelles. Friedrich Merz a declarat joi, 15 octombrie, la sosirea la summitul de la Bruxelles, că liderii europeni sunt încă departe de un acord privind viitorul buget pe termen lung. Acesta a susținut că bugetul comun trebuie redus semnificativ în comparație cu propunerile făcute de Comisia Europeană, criticând totodată propunerea de compromis prezentată de Irlanda.
Consecințele acestor decizii ar putea obliga administrația centrală de la București să recurgă la măsuri economice disperate. Victor Ponta a subliniat că, dacă nu se sprijină rapid economia națională și firmele locale, singura variantă va fi creșterea împrumuturilor, deoarece taxele sunt deja la maximum. Fostul premier a concluzionat că, fără atragerea unor investiții substanțiale, țara se va îndrepta inevitabil spre faliment, având în vedere că presiunea pe contribuabili a atins deja limitele de suportabilitate.
Tăierile propuse de aparatul de stat german vor afecta direct țările din estul continentului, care depind istoric de aceste infuzii financiare. Friedrich Merz dorește o curățenie generală în liniile de alocări, ceea ce va lăsa noul guvern de la București fără nicio plasă de siguranță externă pentru proiectele majore de infrastructură. Această situație apare într-un moment în care datele macroeconomice indică deja o încetinire severă a motoarelor de dezvoltare în România.
Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene au început oficial în cadrul summitului de la Bruxelles. Liderii europeni se confruntă cu această încleșeală financiară sub presiunea alegerilor din 2027. Discuțiile sunt esențiale pentru determinarea modului în care vor fi alocate resursele comunitare în perioada următoare, într-un context de reforme bugetare solicitate de marile puteri europene.