Ancheta legată de negocierile purtate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, pentru achiziția vaccinurilor anti-Covid nu a înregistrat progrese semnificative. Conform unor informații furnizate de o persoană implicată în investigație, Parchetul European nu a primit încă o declarație dată în persoană de șefa executivului comunitar. Cazul, cunoscut sub numele de „Pfizergate”, vizează circumstanțele schimburilor de mesaje dintre cei doi lideri în timpul procesului de achiziție a vaccinurilor.
Parchetul European a preluat în anul 2024 o anchetă inițiată anterior în Belgia, care vizează posibile nereguli penale în cadrul discuțiilor dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla. Documente juridice consultate de publicația POLITICO indică faptul că anchetatorii analizează suspiciuni de ingerință în exercitarea funcțiilor publice, corupție și conflict de interese. Un alt punct critic al investigației vizează distrugerea mesajelor de tip SMS, elemente care fac parte din cadrul complex al anchetei privind achizițiile de vaccinuri.
În ceea ce privește lipsa unei audieri directe, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a susținut că președinta a cooperat pe larg cu Parchetul European pentru clarificarea faptelor. Regnier a declarat că orice acțiune s-a desfășurat întotdeauna în numele președintei și cu sprijinul său deplin. Instituția susține că Ursula von der Leyen continuă să fie foarte cooperantă în răspunsul la întrebările rămase deschise, însă aceasta se face în limitele atribuțiilor și disponibilității sale oficiale.
Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, a subliniat dificultatea investigațiilor care implică persoane influente, precum politicieni de rang înalt sau oameni bogați cu legături politice. Într-un interviu, ea a menționat că s-a confruntat cu oficiali europeni care au refuzat să răspundă convocărilor instituției, afirmând că unii politicieni par să creadă că sunt mai presus de lege. Deși a fost întrebată dacă Ursula von der Leyen face parte din această categorie, Laura Codruța Kövesi a refuzat să comenteze detalii despre anchete concrete.
Activitatea instituției este marcată de provocări majore, inclusiv finanțarea insuficientă, complexitatea structurii birocratice și întârzierile în revizuirea cadrului juridic. Laura Codruța Kövesi a exprimat îngrijorarea că Parchetul European ar putea fi eliminat treptat tocmai pentru că își îndeplinește atribuțiile. În contextul finalizării mandatului său de șapte ani, succesorul său, procurorul german Andrés Ritter, va trebui să gestioneze menținerea independenței și a credibilității organismului de investigație.
Parchetul European, care a devenit operațional în 2021 după înființarea sa în 2017, are misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Această autoritate se concentrează în principal pe combaterea fraudelor care implică utilizarea fondurilor comunitare. Instituția funcționează ca un instrument de protecție a bugetului european, investigând actele de corupție și alte nereguli penale care pot compromite resursele financiare ale blocului european.