Călin Georgescu se află în arest preventiv în urma unui dosar de înșelăciune care implică suma de 1,1 milioane de euro. Acești bani au fost plătiți de omul de afaceri Răzvan Leu, care a fost convins că acești bani reprezintă o garanție necesară pentru obținerea unui credit internațional. Investigat de autorități, Călin Georgescu este acuzat de fraudă, iar traseul banilor relevă o rețea complexă de transferuri între Elveția și Letonia.
În decembrie 2021, fondurile au fost direcționate către un cont asociat cu bancherul elvețian Thomas Schätti. Din acest cont, prima plată de 4 milioane de euro a fost trimisă către Baltic International Bank SE, o instituție financiară situată în Riga. Această bancă a fost ulterior închisă de Banca Centrală Europeană, iar fosta sa conducere este acum acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat pentru spălarea a 20 de milioane de euro obținute prin metode frauduloase.
Procesul juridic împotriva băncii din Letonia implică și investigații internaționale asupra activităților lui Thomas Schätti. El este anchetat în SUA pentru deturnarea de fonduri în beneficiul băncii letone unde a ajuns și milionul lui Răzvan Leu. Documentele din procesul de la Riga indică faptul că elvețianul ar fi încercat să preia controlul băncii fără ca autoritățile de reglementare să fie informate oficial despre această mișcare.
În cadrul plângerii depuse în SUA, se menționează utilizarea a 21 de milioane de dolari aparținând clienților băncii Migom Bank, pe care o conduce Thomas Schätti. Acești bani ar fi fost folosiți pentru cumpărarea unor pachete de acțiuni menite să permită preluarea Baltic International Bank SE. Această strategie de achiziție neautorizată a făcut parte din mecanismele de gestionare a fondurilor care au dus la sancționarea instituției financiare de la Riga.
Baltic International Bank SE a fost sancționată repetat la nivel național înainte de decizia de închidere luată de Banca Centrală Europeană în anul 2023. Deși instituția a contestat lichidarea cu doi ani mai târziu, Tribunalul UE a confirmat decizia, menționând că banca a săvârșit încălcări grave și îndelungate ale legislației naționale. Aceste încălcări vizează direct normele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, justificând intervenția autorităților europene.
În contextul actual al monitorizării fluxurilor financiare internaționale, instituțiile de reglementare europene aplică sancțiuni severe băncilor care nu respectă normele de combatere a spălării banilor. Deciziile Tribunalului UE confirmă faptul că nerespectarea reglementărilor privind finanțarea terorismului poate duce la lichidarea imediată a instituțiilor financiare, indiferent de complexitatea structurilor de proprietate sau a rețelelor de transfer de fonduri utilizate pentru a ascunde originea banilor.