Conflictul politic dintre Traian Băsescu și Kelemen Hunor a escaladat sâmbătă, 19 septembrie, în urma unor acuzații dure privind trecutul fostului președinte. Traian Băsescu a răspuns atacurilor liderului UDMR, care l-a etichetat drept un produs al dictaturii comuniste și al Securității. Fostul președinte a refutat caracterul de „laș” al politicii actuale, oferind detalii despre parcursul său profesional și despre acțiunile sale de desecretizare a arhivelor.
Traian Băsescu a recunoscut faptul că este un „produs al vechiului regim”, însă a subliniat că parcursul său este diferit de cel al altor actori politici. El a menționat că, spre deosebire de alții, a avut curajul de a condamna comunismul și de a desecretiza arhivele fostei Securități. Fostul președinte a amintit, de asemenea, că a comandat o navă de un milion de barili, subliniind evoluția sa în cadrul României.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, l-a atacat frontal pe Traian Băsescu, numindu-l „cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic și al Securității comuniste”. În cadrul declarațiilor sale, Kelemen Hunor a folosit apelativul „Petrov” la adresa fostului președinte. Acesta a sugerat că Traian Băsescu ar trebui să rezolve problemele pe care le-a ridicat, criticând dur legăturile acestuia cu vechiul regim.
Traian Băsescu a lansat o replică dură împotriva liderului UDMR, acuzându-l de o schimbare de orientare politică. Fostul președinte a declarat că Kelemen Hunor „l-a lins pe Orban” și că, în prezent, neavând această oportunitate, acesta „își caută stăpân aici”. Această acuzație vine ca un răspuns la criticile primite, menținând tensiunea între cele două figuri politice.
Disputa a început după ce Traian Băsescu a comentat posibilitatea ca Kelemen Hunor să fie numit premier. Fostul președinte a criticat implicarea UDMR în jocurile politice de la București și a menționat relația partidului cu Budapesta. El a susținut că UDMR ar trebui să fie retras din procesele decizionale din România, evitând ceea ce el a numit situații ridicole în politica națională.
Această confruntare are loc într-un moment în care discuțiile despre formarea unor noi alianțe și despre funcția de premier sunt intense în spațiul public. Tensiunile dintre liderii politicii și discuțiile despre stabilitatea guvernării rămân subiecte centrale în dezbaterea politică actuală din România, influențând percepția asupra relațiilor dintre partidele de la București și actorii regionali.