România se află într-o poziție critică în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare, fiind plasată pe ultimul loc în Uniunea Europeană conform datelor Eurostat. Profesorul Dan Voiculescu a semnalat acest deficit prin intermediul unui blog, subliniind că subfinanțarea actuală pune în pericol capacitatea țării de a reține tinerii cercetători și de a transforma descoperirile științifice în tehnologii concrete. Acesta solicită o schimbare radicală de politică financiară pentru viitor.
Analiza cifrelor arată o discrepanță uriașă între România și restul continentului, statul român bugetând pentru anul 2025 doar 18,8 euro pe locuitor. În contrast, media la nivelul Uniunii Europene este de 288,9 euro per locuitor, ceea ce evidențiază un decalaj de peste 15 ori. Mai mult, bugetul alocat de România în 2025 reprezintă doar 0,09% din PIB, o valoare care subliniază lipsa de prioritate acordată acestui sector strategic.
Evoluția bugetară pe termen lung este și mai îngrijorătoare, România fiind singurul stat membru în care alocarea pe locuitor a scăzut cu 9,6% față de anul 2015. În același interval, media europeană a înregistrat o creștere semnificativă de 57,7%. În acest context, Dan Voiculescu propune ca bugetul dedicat cercetării pentru anul 2027 să fie de cel puțin zece ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2026, pentru a stopa pierderea resurselor de inteligență.
Pentru a atrage și menține talentele, profesorul propune implementarea unor burse mai generoase și oferirea unor salarii care să fie comparabile cu cele din Occident. El susține că ocuparea posturilor din laboratoare ar trebui să se facă strict în funcție de performanță. O altă măsură propusă este acordarea unei scutiri de impozit pe venit bazată pe profesia de cercetător, invocând facilitățile fiscale de care a beneficiat anterior industria IT.
Dan Voiculescu recomandă, de asemenea, consolidarea colaborării dintre mediul academic și cel de afaceri prin finanțarea directă a proiectelor comune. Statul ar trebui să susțină proiectele realizate de cercetători împreună cu antreprenorii, în condițiile în care există o cerere demonstrată pentru aplicațiile tehnologice respective. Această strategie ar trebui să faciliteze trecerea de la descoperirile de laborator la produse comerciale și tehnologii utilizabile.
Această situație de subfinanțare apare în contextul pregătirii Actului privind Spațiul European de Cercetare de către Comisia Europeană. Acest mecanism european urmărește reducerea decalajelor dintre statele membre și susține atingerea unei ținte de 3% din PIB pentru investițiile publice și private în cercetare și dezvoltare. Miza depășește competitivitatea economică, influențând direct capacitatea de apărare și securitatea națională prin dezvoltarea de tehnologii proprii.