O acuzație privind o posibilă implicare a Statelor Unite în căderea Guvernului Bolojan a declanșat o dispută politică aprinsă în România, transformând un incident diplomatic într-un instrument de campanie. Totul a pornit de la relatările publicației The Wall Street Journal, care susține că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi declarat la o cină privată din martie 2026 că Washingtonul ar fi contribuit la schimbarea guvernului român.
Conform informațiilor, Kimberly Guilfoyle ar fi menționat, în cadrul unei discuții cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, că Statele Unite pot interveni în astfel de procese în orice țară doresc. Deși relatările se bazează pe mărturia unei persoane prezente, nu există înregistrări sau stenograme care să confirme declarațiile, iar avocatul ambasadoarei contestă această versiune a conversației desfășurate la Atena.
Situația a căpătat o dimensiune internă după ce au apărut imagini cu o întâlnire desfășurată la București, pe 31 martie, între Kimberly Guilfoyle, Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, ministrul Energiei de la acel moment, și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Această întâlnire, care a avut loc la un restaurant, a fost legată de promovarea Coridorului Vertical de gaze, un proiect pentru transportul gazului lichefiat american din Grecia către România și alte state din regiune.
Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, explică faptul că această „anecdotă” este folosită ca o „probă de patriotism” pentru a crea un clivaj politic. Conform acestuia, strategia partidelor de dreapta vizează transformarea PSD într-un partid nefrecventabil, atacând direct orice majoritate care ar putea fi susținută de social-democrați prin acuzații de colaborare trădătoare cu guvernele străine.
Cristian Pîrvulescu subliniază că scopul este creșterea costurilor politice pentru PSD, astfel încât orice alianță cu aceștia să pară o opțiune imposibilă. El consideră că atacul este direcționat către lideri precum Simion și că narativul imixtiunii nu are legătură cu căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură, ci reprezintă o pregătire pentru viitoarele alegeri, în condițiile în care PNL nu este pregătit pentru acestea.
Contextul politică actual este marcat de o perioadă de instabilitate administrativă, în care procesul de formare a unui nou executiv este sub observația parlamentului. În acest cadru, deciziile privind numirea premierului și obținerea numărului necesar de voturi pentru a asigura stabilitatea guvernării devin puncte critice de dispută între forțele politice, influențând direct viitorul coalițiilor de guvernare.