România se confruntă cu un blocaj politic critic și un deficit bugetar alarmant, în ciuda nivelului de prosperitate atins în ultimele decenii. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, avertizează că dezvoltarea națională este frânată de un aparat de stat supradimensionat și de mecanisme agresive de extracție a rentelor din banii publici. Singurele soluții sustenabile rămase sunt asumarea unor reforme structurale profunde sau consultarea directă a electoratului prin organizarea unor alegeri anticipate.
Unul dintre principalele probleme identificate este sectorul administrativ, descris ca fiind stufos, ineficient și supradimensionat. Cu 3200 de localități și 41 de județe, resursele sunt risipite în instituții cu obiecte de activitate greu de explicat. Această organizare teritorială menține sute de școli cu doar câteva zeci de elevi și spitale locale unde gradul de ocupare a paturilor este de doar 15-20%, în timp ce salariile personalului consumă până la 90% din costurile de funcționare.
În al doilea rând, numărul de peste 1800 de întreprinderi publice reprezintă o sursă majoră de probleme. Multe dintre acestea funcționează ca „găuri negre” pentru plata salariilor și indemnizațiilor de conducere, fiind folosite pentru extracția de rente. Companii precum metroul, căile ferate sau centralele de termoficare sunt menționate ca fiind surse de profitare pe diverse canale, afectând eficiența economică a întregului sistem de transport și utilități.
Mecanismul de control și represiune este, de asemenea, criticat pentru că depășește orice corelație cu țările dezvoltate. Salariile judecătorilor din România sunt semnificativ mai mari decât cele ale colegilor din UE, datorită și unor mecanisme colaterale precum diurne sau decontarea chiriilor. La acest capitol se adaugă costul colosal al pensiilor speciale și pierderile masive din impozite, cum ar fi suma de peste 8 miliarde de euro anual din neplata TVA-ului.
Situația economică este agravată de faptul că, din 2020, creșterea a fost aproape nulă, în timp ce deficitul public a explodat la 9,3% din PIB în 2024. Resursele pentru menținerea sistemului sunt în epuizare, dobânzile pentru creditele statului depășind chiar cheltuielile pentru întreg sistemul de învățământ. Eugen Rădulescu subliniază că nu mai se poate funcționa cu primării care au salarii de funcționare mai mari decât veniturile proprii ale comunităților.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate care pune sub semnul întrebării capacitatea guvernării de a implementa măsuri impopulare. Deși noul candidat desemnat de președintele Dan este considerat capabil intelectual, șansele de succes sunt limitate de lipsa voinței partidelor de a asume politici de reducere a cheltuielilor. Dacă reformele nu sunt adoptate, singura alternativă democratică ar putea fi dizolvarea Parlamentului pentru a cere un mandat clar de la cetățeni.