România demarează astăzi discuțiile oficiale cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară. Premierul interimar Ilie Bolojan va conduce întâlnirea cu delegația agenției, programată de la ora 16:00. Această evaluare vine după ce Fitch și Moody’s au analizat deja situația economică a României în această toamnă. Verdictul final al agenției S&P este așteptat pe data de 2 octombrie, într-un context marcat de instabilitate politică.
În prezent, S&P califică România cu „BBB-” pentru datoria pe termen lung și cu „A-3” pentru datoria pe termen scurt, având o perspectivă negativă. Ratingul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, ceea ce înseamnă că țara este la un pas de categoria „junk”, cunoscută sub denumirea de speculativă. O retrogradare de la BBB- la BB+ ar trimite România în această zonă de risc ridicat, afectând încrederea investitorilor străini.
Delegația agenției va analiza datele bugetare, inclusiv indicatorii privind inflația și puterea de cumpărare, dar și capacitatea viitorului guvern de a menține corecția fiscală. Întâlniri importante vor avea loc cu Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Agenția urmărește în special dacă România poate construi un buget credibil pentru anul viitor și dacă va continua reducerea deficitului.
Din punct de vedere economic, execuția bugetară oferă argumente pentru menținerea ratingului, deoarece deficitul a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, de la 3,99% în aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, consilierul premierului, Ionuț Dumitru, subliniază că agențiile urmăresc implicațiile crizei politice asupra consolidării fiscale. Riscul major provine din incertitudinea privind formarea unui guvern și pregătirea bugetului pentru anul 2027, elemente esențiale pentru stabilitatea pe termen lung.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că S&P va aștepta formarea unui guvern înainte de a lua o decizie definitivă. Acesta menționează că intrarea într-un proces pentru organizarea alegerilor anticipate ar putea prelungi criza și ar putea conduce la un downgrade. În acest timp, piața reflectă deja riscurile, randamentul obligațiunilor pe zece ani depășind 7%, în timp ce costurile pentru CDS-uri sunt ridicate. Alexandru Nazare a declarat că, deși reducerea deficitului este un argument solid, costurile de finanțare crescute reprezintă o povară pentru buget.
Evaluările ratingului de țară sunt procese periodice prin care agenții internaționale analizează capacitatea unui stat de a-și onora datoriile. În România, aceste decizii sunt monitorizate atent de instituțiile financiare, deoarece un rating scăzut crește costul împrumuturilor pentru stat și poate influența indirect dobânzile economice. În contextul actual, stabilitatea politică este considerată un factor critic pentru menținerea în categoria de investiții recomandate.