Anul 2009 a reprezentat un moment de maximă intensitate politică și economică pentru România, fiind marcat de evenimente diplomatice majore și de o campanie electorală extrem de tensionată. Printre principalele subiecte ale anului au fost vizita oficială a vicepreședintelui american Joe Biden la București, desfășurată în octombrie, și desfășurarea alegerilor prezidențiale care au dus la alegerea lui Traian Băsescu pentru un al doilea mandat la Cotroceni.
Vizita lui Joe Biden a avut loc în cadrul unui turneu european care a inclus și Polonia sau Cehia, imediat după ce administrația Obama a modificat planurile privind sistemul de apărare antirachetă. La București, vicepreședintele s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Emil Boc, Mircea Geoană și Crin Antonescu pentru a discuta despre securitatea energetică, NATO și relația strategică româno-americană. În perioada premergătoare, securitatea în Capitală a fost intensificată prin interzicerea parcării autovehiculelor și amplasarea lunetiștilor pe clădirile din jur.
Pe plan intern, campania electorală pentru turul al doilea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană a fost marcată de dispute aprinse și atacuri directe. Un moment definitoriu a fost dezbaterea de la 3 decembrie 2009, în care Traian Băsescu l-a acuzat pe Mircea Geoană de legături cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Această confruntare a generat controverse semnificative, fiind una dintre cele mai mediatizate serii ale procesului electoral din acea perioadă.
Turul al doilea, desfășurat pe 6 decembrie 2009, s-a încheiat cu o victorie strânsă a lui Traian Băsescu, cu o diferență de aproximativ 70.000 de voturi. Deși PSD a contestat rezultatul, invocând fraude electorale, Curtea Constituțională a validat alegerea candidatului PDL după reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule. Mircea Geoană a susținut că procesul a fost afectat de o „mașină infernală de cumpărare și de fraudare a votului”, care a schimbat voința poporului.
În paralel cu evenimentele politice, economia românească a intrat într-o perioadă de recesiune severă din cauza crizei financiare mondiale. Conform evaluării FMI din vara anului 2009, PIB-ul real al României a scăzut cu 7,6% în prima jumătate a anului, depășind orice anticipări inițiale. Această contracție a dus la reducerea consumului intern și la scăderea încrederii în economie, forțând Guvernul Emil Boc să gestioneze măsuri de austeritate și acorduri de finanțare internaționale.
Contextul economic al anului 2009 a fost unul de instabilitate profundă, cu scăderi masive ale încasărilor bugetare care au obligat autoritățile să reducă cheltuielile pentru controlul deficitului. Această perioadă de recesiune a coincis cu o perioadă de schimbări politice majore, creând un cadru de incertitudine pentru finanțele publice și pentru gestionarea acordurilor de finanțare încheiate cu instituțiile europene și FMI.