Emil Boc, primar al Clujului și președintele executiv al Asociației Municipiilor din România, a propus o nouă structură pentru reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Propunerea sa vizează crearea a 8 mari regiuni, la care se adaugă două județe separate, Harghita și Covasna. Această abordare este prezentată ca fiind varianta capabilă să obțină acordul UDMR, evitând integrarea minorității maghiare în structuri mai mari care i-ar putea afecta identitatea.
Planul de reorganizare propus de Emil Boc se aliniază cu o altă variantă înaintată de Lia Olguța Vasilescu, care susține utilizarea structurii actuale a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională. În prezent, România dispune de 8 regiuni de dezvoltare, iar modelul propus de primarul Craiovei ar urma exact această configurație. Emil Boc a menționat că, în perioada în care a fost premier, a încercat o reorganizare similară, însă proiectul nu a fost adoptat din cauza lipsei majorității necesare.
În cadrul declarațiilor sale, Emil Boc a subliniat necesitatea unei „reforme dure” și a explicat că modelul cu 8 regiuni plus cele două județe ar putea reflecta mai bine componenta populației maghiare. El a precizat că nu vorbește în numele PNL, dar a indicat faptul că această structură ar permite amenajarea situației minorității astfel încât aceasta să nu fie obligată să se integreze în unități administrative mai mari. Această propunere vine într-un context de tensiuni politice privind criteriile de reformă.
UDMR a reacționat ferm la discuțiile despre reforma administrației, solicitând ca aceasta să nu se bazeze pe criterii numerice. Partidul a amenințat cu o moțiune de cenzură în cazul în care Guvernul Niculescu va adopta o lege prin asumarea răspunderii în Parlament. Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a criticat această poziție, susținând că regulile trebuie să fie identice pe întreg teritoriul României, indiferent dacă este vorba de județele Olt, Botoșani, Harghita sau Covasna.
Emil Boc a criticat, de asemenea, ideile de unificare a localităților mici, comparândule cu o tentativă de a „uni sărăcia cu sărăcia”. El argumentează că comunele din jurul municipiilor reședință de județ, care depind de acestea pentru educație, sănătate și transport, ar trebui să fie legate de zona urbană prosperă. Conform acestui punct de vedere, unificarea ar trebui să se facă între zonele cu anumă prosperitate și cele care beneficiază de serviciile municipiilor reședință de județ.
Discuțiile despre reforma administrativă au apărut în perioada în care PSD solicită restructurarea instituțiilor și a companiilor de stat înainte de stabilirea bugetului pentru anul 2027. Partidul susține că statul trebuie să își optimizeze resursele înainte de acest moment, adoptând o politică de economisire a fondurilor publice. Această necesitate de reorganizare a instituțiilor este văzută ca un pas prealabil pentru gestionarea corectă a bugetului de stat.