Emil Boc a declarat că susține necondiționat o nouă reformă administrativă a României, argumentând că structura teritorială actuală este depășită. Edilul din Cluj susține că organizarea țării funcționează după modele create acum aproape șase decenii, ceea ce impune o schimbare profundă. El a propus o reorganizare mult mai radicală decât cele discutate în prezent, vizând o comprimare semnificativă a unităților administrative de care dispune statul român.
Modelul propus de Emil Boc presupune reducerea numărului de județe de la 41 la opt mari regiuni. Pentru a lua în considerare specificul comunității maghiare, acesta sugerează adăugarea a două entități suplimentare, menționând Harghita și Covasna. Această abordare ar fi menită să răspundă preocupărilor legate de reprezentarea minorității, oferind o soluție pentru amenajarea situației acestui grup de populație în cadrul noilor structuri.
În ceea ce privește propunerile actuale care vizează reducerea numărului de județe la 15, Emil Boc consideră că modelul celor opt regiuni de dezvoltare este superior. El a amintit că, în 2011, pe când era premier, a promovat împreună cu Traian Băsescu un proiect similar de reorganizare. Această viziune dură ar trebui să reflecte realitățile demografice și necesită o analiză a capacității politice de a implementa schimbări de o asemenea amploare.
Pe lângă reorganizarea județelor, Emil Boc a abordat și problema comunelor, susținând că localitățile din jurul municipiilor reședință de județ ar trebui integrate în polii urbani. El a propus acordarea unor stimulente financiare pentru localitățile care ar accepta să se unească administrativ cu aceste municipii. Primarul a respins totodată comparațiile istorice care au apărut în spațiul public, refuzând orice legătură între această reformă și perioada lui Stalin.
Conflictul politic este intens, în condițiile în care Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a criticat reforma propusă de PSD. Acesta a avertizat că formațiunea ar putea susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu dacă proiectul este impus. În replică, Sorin Grindeanu a declarat că reforma va fi aplicată unitar la nivel național, fără reguli diferite pentru regiuni sau comunități, provocând în același timp formațiunea politică să depună moțiunea.
Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect de dezbatere constantă în România, implicând adesea tensiuni între necesitatea eficienței economice și protejarea reprezentării minorităților. Deciziile privind numărul de unități administrative influențează direct modul în care fondurile europene sunt accesate și modul în care serviciile publice sunt administrate la nivel local. Tensiunile actuale evidențiază dificultatea de a găsi un consens între partidele de guvernare și opoziția parlamentară.