Deciziile politice și economice care vizează proiecte de infrastructură sau energie în România sunt adesea înscrise într-un context de suspiciuni privind influența unor puteri externe. De la contractele de autostrăzi până la exploatările de gaze sau reactoarele nucleare, actorii politici și instituțiile statului au fost frecvent acuzați de presiuni exercitate de entități străine. Aceste controverse vizează atât interesele SUA și Canadei, cât și cele ale Chinei sau ale Rusiei.
Un caz recent de interes este cel al ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, despre care s-a raportat că ar fi făcut declarații controversate la o cină din Atena. Aceasta ar fi menționat posibilitatea de a influența decizii în diverse țări, context în care căderea guvernului Bolojan a fost menționată. Deși nu există dovezi că Washingtonul a influențat votul moțiunii PSD-AUR, fraza a ajuns în atenția Congresului american, solicitându-se explicații de la secretarul de stat Marco Rubio.
În domeniul energetic, proiectul Coridorului Vertical, care ar implica transportul gazului lichefiat american prin Bulgaria și România către Ucraina, a fost un punct de interes pentru Kimberly Guilfoyle. Aceasta a promovat acest proiect, în timp ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, solicitase un acord pentru achiziția de GNL prin intermediul Nova Power & Gas. Totodată, compania menționată este implicată și într-un proiect de energie nucleară de 6–7 miliarde de dolari la Doicești, un demers considerat controversat.
Istoricul proiectelor majore include și contractul cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, atribuit fără licitație în timpul guvernului Adrian Năstase. Există suspiciuni că acest contract ar fi fost o monedă de schimb pentru aderarea la NATO în 2004, având în vedere lobby-ul exercitat de Ambasada SUA. Un alt caz este Roșia Montană, unde guvernul Victor Ponta a încercat să aprobe exploatarea cu cianuri, în ciuda presiunilor documentate din partea diplomației canadiene pentru compania Gabriel Resources.
Sectorul gazelor de șist și cel offshore au fost, de asemenea, zone de conflict între interesele SUA și cele rusești. În timp ce Chevron a renunțat la explorările din Moldova și Dobrogea, suspiciunile au vizat finanțarea protestelor de către Gazprom. Mai mult, legea fiscală din 2018, adoptată sub guvernul Viorica Dăncilă, a fost criticată pentru că a facilitat ieșirea ExxonMobil din proiectul Neptun Deep, afectând securitatea energetică și concurența cu gazul rusesc.
Proiectele de infrastructură critică, precum reactoarele de la Cernavodă sau rețeaua 5G, reflectă tensiunile dintre marile puteri tehnologice. România a renunțat la parteneriatul cu China General Nuclear pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, reorientându-se către parteneri americani după ce SUA au pus compania chineză pe o listă neagră. În mod similar, excluderea Huawei din rețeaua 5G a fost dictată de un memorandum cu SUA, marcând o decizie strategică de securitate națională.