Prețurile la zahăr au înregistrat o creștere semnificativă de 21,5% în luna august, un nivel care se apropie de cea mai mare creștere lunară din ultimul deceniu. Această evoluție este cauzată de intensificarea fenomenului climatic El Nino, care afectează producția globală. Schimbările de preț sunt deja vizibile în raportul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, indicând o presiune asupra pieței internaționale de mărfuri.
Factorii care determină această creștere includ așteptările privind randamentele mai mici ale sfeclei de zahăr în Uniunea Europeană din cauza condițiilor meteo nefavorabile. De asemenea, fenomenul El Nino pune sub semnul întrebării nivelul de producție în principalele țări producătoare din Asia, în timp ce Brazilia prezintă o producție mai mică. La acest tablou se adaugă decizia Indiei de a permite importurile de zahăr brut fără taxe vamale.
Impactul valurilor de căldură asupra culturilor de sfeclă de zahăr din Europa a fost unul dintre factorii determinanți pentru actuala situație. William Osnato, director de cercetare la Barchart, a subliniat că aceste culturi sunt afectate de temperaturile ridicate, la fel ca grâul sau porumbul. Comisia Europeană estimează că producția în UE va scădea cu 19%, ajungând la 13,4 milioane de tone metrice în perioada 2026/27.
În România, experții avertizează că această evoluție va afecta nu doar prețul zahărului brut, ci și o întreaga categorie de produse. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, estimează că zahărul ar putea deveni cu 20% mai scump, ajungând la aproximativ 4,50 lei pe kilogram. Această scumpire va genera un efect de domino asupra prețurilor la băuturile răcoritoare și la produsele de cofetărie.
Dependența României de importuri este semnificativă, deoarece producția internă de zahăr din sfeclă a scăzut considerabil. În prezent, în țară mai există doar doi producători care pot acoperi mai puțin de un sfert din cererea totală de zahăr. Consumul de zahăr în România este stabil, situându-se la un nivel de 8 kilograme pe persoană pe an, ceea ce accentuează impactul asupra bugetelor consumatorilor.
Această situație economică apare într-un context de scădere a puterii de cumpărare a populației, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. În perioada actuală, cetățenii români se confruntă cu presiuni financiare crescute, cauzate de costurile ridicate la combustibili și alte cheltuieli de bază. Această instabilitate economică este înregistrată în perioada în care presiunea asupra bugetelor de familie rămâne ridicată.