Președintele Nicușor Dan a participat sâmbătă la evenimentul Via Transilvanica Business Fest, desfășurat la Tășuleasa Social, lângă Bistrița, unde a fost așteptat de peste 200 de lideri din business. Acești participanți, care includ directori de top management, antreprenori și investitori, reprezintă aproximativ 50% din PIB-ul României. Într-un context de așteptare, președintele a avut la dispoziție un interval de timp extrem de scurt pentru a comunica cu reprezentanții sectorului privat.
În ciuda numărului mare de lideri prezenți, Nicușor Dan a dispus de doar 10 minute, la care s-au adăugat încă 2 minute oferite de echipa sa. Din cauza acestui program limitat, președintele nu a putut prelua nicio întrebare din partea sălii, ceea ce a generat nemulțumire în rândul celor care i-au oferit voturi în alegerile prezidențiale din 2025. Participanții au rămas fără posibilitatea de a discuta despre situația actuală a țării și despre direcția în care se îndreaptă România.
În cadrul scurtului discurs, Nicușor Dan a susținut că situația din România nu este o nenorocire, așa cum este prezentată în media. El a subliniat necesitatea unei comunicări mai bune între stat și sectorul privat, menționând că societatea are atât aspecte bune, cât și rele. Președintele s-a arătat optimist în privința viitorului economic al țării și s-a angajat să facă statul să înțeleagă mai bine nevoile antreprenorilor și ale mediului de afaceri.
Liderii de business exprimă îngrijorări legate de lipsa de leadership politic și de natura instituțiilor de stat, descrise ca fiind tot mai birocratice și organizate pe clanuri. Iulian Stanciu, un cunoscut lider din business și fost CEO la eMag, a avertizat că statul, prin deficite și datorii, consumă banii din bănci și din fondurile de pensii. Această abordare lasă piața de finanțare pentru companii fără resurse necesare pentru dezvoltare și creștere.
Problema majoră identificată de investitori este incertitudinea privind viitorul economic și presiunea creșterii prețurilor la energie. Există temeri că România pierde teren și că retorica socială devine tot mai ostilă față de mediul privat. În acest context, capitalul românesc nu este încurajat să fie reinvestit în economia reală, deoarece statul nu oferă mecanisme pentru fondurile de risc sau pentru utilizarea banilor din Pilonul II de pensii în investiții productive.
Evoluția economică a României a fost susținută în ultimii 25 de ani de fondurile europene și de investițiile străine directe. Peste 120 de miliarde de euro din fonduri UE și peste 100 de miliarde de euro din investiții străine au contribuit la creșterea PIB-ului și la formarea capitalului local. Totuși, lipsa unor medii de dezvoltare atractive face ca acești bani să rămână în plasamente sigure, precum titlurile de stat sau depozitele bancare.